Cazul de sclavie din Maramureș | Dosar Projekt Maramureș: Cele patru reguli și pedepse la care erau supuși copiii

Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că regulile/pedepsele la care erau supuși copiii erau:

„1 la 1″- copilul nu fumează, nu are voie singur în oraș, nu are voie să se uite la televizor, nu mănâncă în bucătărie cu ceilalți copii, ci singur în cameră, nu avea voie să se depărteze de adultul care îl avea în supraveghere.

Această așa zisă pedeapsă dura maximum trei săptămâni și se aplica în cazul în care copiii se băteau între ei, băteau animalele sau dădeau foc unor diferite obiecte.

Prin 2017 sau 2016, ar fi fost introdusă, povestește un membru al grupării infracționale, potrivit unor surse judiciare, și regula „ 2 la 1″ care însemna că exista o casă în care doi adulți supravegheau un copil. Casa era compusă dintr-o cameră erau cazați adulții și din acea camera exista acces către o altă cameră unde era cazat copilul, precum și către o baie care deservea ambele camere. Copilul mânca în cameră, în acea casă separat de alți copii, iar dacă avea un comportament adecvat, îi era permis accesul la televizorul aflat în camera în care erau cazați adulții care îl supravegheau.

Această regulă/pedeapsă se aplica unui copil care nu se integra și nu socializa cu alții copii dintr- un grup sau avea un comportament violent în cadrul familiilor unde erau dat în plasament sau fura bunuri.

Regula „leich matrose” însemna că un copil era cazat singur, avea o rație de trei țigări pe zi, activitățile erau libere în sensul că dacă unii dintre angajați erau repartizați singuri să îndeplinească sarcini zilnice, acel copil mergea cu aceștia să îi ajute, de exemplu la cosit de fân sau strâns de fân, la hrănirea animalelor, la lucru în atelierul de tâmplărie, de mobilă , în cel de fierărie etc.. Copilul avea program de somn în cameră la ora 21:00 și trezirea era la ora 07:30, de luni până vineri. Sâmbăta și duminica, se trezea când voia el, dar culcarea seara era tot la ora 21:00.

Regula „matrose” însemna cinci țigări pe zi, posibilitatea pentru lucru când voia să lucreze peste program ca să câștige bani de buzunar în plus. De asemenea, copilul putea să meargă la cel mai apropiat magazin, în weekend putea să meargă în oraș la cumpărături și avea o zi liberă pe lună pe care alegea să și-o petreacă cum dorea el, au declarat surse judiciare pentru Mediafax.

În cazul de sclavie de la Maramureș, șase persoane, printre care și soții Bert și Babett Schumann, considerați „capii” grupării, vor fi prezentați în fața instanței cu propunere de arestare preventivă, potrivit unor surse judiciare.

Potrivit sursei citate, din luna martie a anului 2014 până în prezent, Bert Schumann alături de soția sa Babett Schumann, care ar fi coordonat serviciul social Projekt Maramureș, finanțat de statul german, alături de Vasile Năsui zis „Nețu”, Gavrilă Șimon zis „Blondu”, Marius Grecu, Simion Năsui și Ionuț Marius Mezenciuc zis „Jimmy” ar fi traficat mai mulți tineri minori sub paravanul fundației înființate în jurul anului 2006 având ca principal scop reintegrarea socială.

Soții Schumann alături de Vasile Năsui zis „Nețu”, persoana de încredere a celor doi, ar fi pus bazele unui grup infracțional organizat dinaninte de anul 2014, având ca scop aducerea în România în scopul reintegrării sociale a unor copii de naționalitate germană cu probleme de comportment.

Sub pretextul că minorii participă la programe extinse de educare alături de profesori și psihologi, odată ajunși aici, aceștia erau deposedați de lucrurile cu care ar fi avut posibilitatea să comunice cu cei din afara sistemului și cu familiile din Germania, fiind supuși unor metode brutale de educație prin obligarea de a presta munci fizice epuizante, la care erau adăugate episoade de bătaie și privarea de hrană.

Într-un final, copiii erau închiși într-un așa zis „arest”, în care erau legați cu funii și supuși unor operații medicale, erau înhămați la căruțe alături de animale sau erau ținuți în frig.

Conform unor surse apropiate anchetei, întreg mecanismul pus la cale de soții Schumann ar fi fost sprijinit de persoane care fac parte din diferite autorități locale cum ar fi polițiști, angajați din cadrul administrației locale sau din sistemul de asistență socială, informatori ai soților Schumann care le dădeau de veste în momentul în care era stabilit câte un control.

Doi dintre minorii care au fost anchetați de către autorități, respectiv un băiat în vârstă de 17 ani și o fată în vârstă de 15 ani au fost scoși din programul Projekt Maramureș și încredințați temporar Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului Maramureș.

În data de 20 august, procurorii DIICOT au dispus începerea urmării penale in rem, iar două zile mai târziu a fost extinsă pentru infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat., trafic de persoane, trafic de minori și lipsire de libertate în mod ilegal. Bert Schumann este cercetat în calitate de suspect pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori cu 3 fapte în concurs și lipsire de libertate în mod ilegal fiind reținute trei fapte în concurs real. Soția sa, Babett Schumann este cercetată pentru constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la trafic de persoane, complicitate la trafic de minori și complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal.

Vasile Năsui zis „Nețu”, persoana de încredere a celor doi soți este cercetat de către procurorii DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori fiind reținute trei fapte și lipsire de libertate în mod ilegal cu trei fapte în concurs real.

Conform unor surse judiciare, unul din membrii grupării ar fi povestit anchetatorilor faptul că întreaga activitate din centru se desfășura sub coordonarea lui Bert Schumann, care știa despre metodele prin care copiii erau pedepsiți și care se ocupa astfel încât fiecare dintre aceștia să își execute un program de penitență stabilit.

Conform unor surse judiciare, procurorii DIICOT va propune luarea măsurii arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile pentru Bert Shumann, Smion Năsui, Gavrilă Șimon, Tudor Baica, Vasle Năsui, Ionuț Marius Mezenciuc, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de minori, trafic de persoane și lipsire de libertate.

Minorii audiați de DIICOT în dosarul de sclavie din Maramureș au relatat în fața procurorilor cum erau puși să muncească și să care pietre și lemne, cum erau închiși în camera de pedeapsă, sau cum li se lua farfuria din față când nu mâncau suficient de repede. Procurorii DIICOT au audiat, potrivit unor surse judiciare, patru copii, care au povestit cum erau chinuiți în centrul din cadrul proiectului social Projekt Maramureș.

Unul dintre tineri a povestit că nu a spus nimănui ce se intampla în centru deoarece regula era să nu dețină nimeni telefon, iar în primele patru luni nu aveau voie să-și contacteze familia. Atunci când vorbeau totuși cu familiile lor, ei erau supravegheați și nu puteau spune ce îndurau în centru. De asemenea, un tânăr a încercat să fugă pentru că a fost pus să muncească în condiții grele și, drept pedeapsă, a fost închis într-o cameră de pedeapsă aflată la o distanță de 5 minute de mers pe jos de centru. Acolo, tinerii pedepsiți sunt închiși și nu pot merge nici la toaletă decât dacă bat la ușă și deschide supraveghetorul.

În privința activităților la care erau supuși tinerii, aceștia au spus că aveau program care începea la ora 8 dimineața și, până la ora 18, erau puși să care pietre, beton, lemne. Altul a precizat că a fost lovit de mai multe ori fără motiv și a rămas 3 săptămâni la izolare pentru că a spus că nu mai poate lucra pentru că este prea obosit. Supraveghetorii l-au lovit până i-a curs sânge din nas. De asemenea, tinerilor care nu mancau suficient de repede li se lua farfuria din față. Cu toate astea, erau certați că sunt prea slabi și nu trebuie să arate că sunt supuși unor rele tratamente. Tinerii nici nu au primit tratamente medicamentoase, deși ar fi trebuit și nici nu au mers la școală sau participat la activități educative. Unul dintre minori a povestit că a primit un tratament medicamentos în Germania pe care trebuia să îl urmeze și în România, însă supraveghetorii l-au confiscat.

Mai mult, o tânără a spus cum a fost pusă să rupă așchii de lemn cu mâinile, apoi să le aranjeze și să facă ordine. Toată ziua a trebuit să facă acest lucru.

Când tinerii refuzau să lucreze, erau loviți deoarece, potrivit supraveghetorilor, munca era obligatorie. Unul chiar a încercat să se sinucidă.

Pe de altă parte, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Maramureș a informat, într-un comunicat, că a anunțat Ambasada Germaniei din România cu privire la situație. „DGASPC Maramureș a înștiințat Ambasada Republicii Federale Germania din București în legătură cu situația actuală a tinerilor, în cauză fiind vorba despre aplicarea măsurii plasamentului internațional stabilit în baza Regulamentului (CE) nr. 2201/2003 privind competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești. Până la soluționarea demersurilor juridice și preluarea minorilor de către autoritățile competente din Germania, aceștia vor beneficia de toate serviciile sociale necesare oferite de DGASPC Maramureș, în conformitate cu legislația în vigoare privind măsurile de protecție în regim de urgență. La solicitarea DIICOT – Biroul Teritorial Maramureș au fost instituite măsuri de protecție în regim de urgență pentru patru minori germani, tineri incluși într-un program social finanțat de statul german, într-un proiect derulat în România, intitulat Projekt Maramureș”, se arată în comunicat.

Reprezentanții Direcției susțin că cei patru copii beneficiază de serviciile sociale specifice oferite în centrele de primire în regim de urgență, inclusiv de consiliere psihologică din partea specialiștilor.