N-am simțit niciodată o greață mai puternică decât în seara asta, ascultându-l pe Cumpănașu cum își anunță candidatura la prezidențiale.
Cel mai mediatizat personaj din toate timpurile – bântuia televiziunile de dimineața până dimineața – și-a ticluit planul politic de când cuptorul lui Dincă nu se răcise încă.
A întreținut criminal speranța familiilor că victimele trăiesc, ca să-și poată finaliza construcția notorietății.
A călcat, la propriu, pe cadavre, doar că până în seara asta n-am știut încotro se îndreptă. Spre Cotroceni.
Pe 16 august, răspundea pe Facebook, celor care mirosiseră că e un ticălos: „Pt toți cretinii care au TEAMĂ că aș putea candida la prezidențiale: NU VOI CANDIDA. NU voi fi încă un prizonier al unui sistem infect care să-mi dirijeze viață și acțiunile. Ba mai mult am văzut un articol astăzi că am răspuns cu „jumătate de gură” în emisiunea Cătălinei Porumbel că nu voi candida. Niște manipulatori penibili. Cătălina mai avea 1 minut din emisiune și m-a rugat să răspund foarte scurt la întrebări. M-a întrebat dacă voi candida. Am răspuns simplu NU, am o altă misiune în viață. Trebuie să lupt împotriva crimei organizate. Alte aiureală greu de imaginat este că
În seara asta își cerșea cele 200.000 de semnături câte îi trebuie ca să intre în cursa electorală.
Sper să nu capete decât una singură: de la Gheorghe Dincă.