Documentele de arhivă arată că în iunie 1986, la reuniunea plenară a Comitetului Central al PCR (23-24 iunie), Nicolae Ceaușescu hotărăște să accelereze planul general privitor la localitățile rurale. Ca urmare, la 18 decembrie 1986, Secția organizatorică a Comitetului Central prezintă un raport pe județe care prevedea desființarea („dezafectarea„) a 3.931 de sate din cele 13.123 existente. Județele cele mai afectate erau, în ordine descrescătoare: Alba – 264; Argeș – 252; Bacău – 237; Vâlcea – 222; Prahova – 206; Vaslui – 195; Iași – 174. Județele cel mai puțin afectate erau, în majoritate, situate în Transilvania: Maramureș – 15; Brăila – 19; Brașov și Bistrița Năsăud – 20 fiecare; Covasna – 23; Satu Mare – 25; Sibiu – 26. Sectorul Agricol Ilfov, regiune limitrofă Bucureștiului, era puternic lovit, cu 44 de sate destinate demolării.
Cadrele PCR au încercat să tragă de timp
„Din stenogramele Comitetului Politic Executiv se înțelege că existau anumite reticențe din partea responsabililor județeni, cadre ale partidului, care trăgeau de timp când era vorba să trimită planurile cerute de la centru. La 3 noiembrie 1988, la o ședință cu prim-vicepreședinții Comitetelor Executive ale Consiliilor Departamentale, Nicolae Ceaușescu preciza că aprobase deja câteva planuri de sistematizare a comunelor dintre propunerile primite din partea a 28 de județe, dar că aștepta în continuare propuneri similare de la încă 12 județe. Dădea ca exemplu comunele în curs de sistematizare din Sectorul Agricol Ilfov și insista asupra faptului că erau interzise orice construcție sau lucrări de reparație în satele ce urmau să dispară”, afirmă istoricul Mihnea Berindei într-un articol publicat în Revista 22, în 2009. Istoricul a studiat documentele Comitetului Central al PCR privind perioada 1977-1989, care, în opinia sa, aruncă o nouă lumină asupra sistematizării satelor.
Citește continuarea pe platforma REVOLUTIONS…