Potrivit raportului Inspecției Judiciare, statistica activității Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal arată că perioada ianuarie 2018 – iulie 2019 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal existau 11.570 de cauze de soluționat, din care au intrat în cursul perioadei de referință un total de 4.735. Dintre acestea au fost soluționate 4.528 de cauze, respectiv un 39%.
„Media cauzelor de soluționat în anul 2018 a fost de 1.314 cauze/procuror, iar media cauzelor soluționate a fost de 607 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluționat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condițiile unei scheme de personal ocupate în procent de 83%. Media cauzelor de soluționat în semestrul I 2019 în sectorul supraveghere a urmăririi penale a fost de 824 cauze/procuror, iar media cauzelor soluționate a fost de 243 cauze/procuror, respectiv procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caracal au soluționat sub 50% din totalul cauzelor repartizate, în condițiile unei scheme de personal ocupate din luna martie 2019 în procent de 100%”, se arată în raportul IJ remis Mediafax.
Inspectorii care au efectuat verificări la Parchetul de pe lângă Judecătoria Caracal au constatat o pondere semnificativă a soluțiilor de netrimitere în judecată, respectiv clasare, din totalul soluțiilor adoptate de procurori, indiferent de tipul de infracțiuni, potrivit raportului IJ.
Inspectorii au identificat mai multe deficiențe, între care climatul „amiabil” între prim-procuror și colectiv, „cu consecința diminuării timpului necesar exercitării funcției de conducere, cu efecte asupra calității actului de justiție înfăptuit de unitatea de parchet”, lipsa de implicare a procurorilor în efectuarea cercetării penale și adoptarea unei soluții legale și temeinice sau lipsa de asumare a responsabilității în ceea ce privește emiterea de rechizitorii, soluțiile de renunțare la urmărire penală depășind în anul 2018 numeric soluțiile de clasare.
Alte deficiențe identificate au fost lipsa de asumare a responsabilității de către procurori în individualizarea legală și temeinică a măsurilor preventive cerute instanței de judecată sau urmărirea unui singur indicator, respectiv cel cantitativ în soluționarea cauzelor, „cu ignorarea calității urmăririi penale, având în vedere indicii statistici vizați de Ministerul Public”.