Expert: Nici o țară europeană nu și-a tratat atât de rău potențialul energetic precum România

„Potențialul României se bazează pe înzestrarea cu resurse într-un mixt echilibrat. Cu toate acestea, am amânat investițiile în mod inacceptabil, iar activele din domeniul energetic sunt expirate. Noi am avut un vis peste noapte, că putem deveni un hub energetic. De exemplu, Ungaria, slab înzestrată cu resurse energetice față de țara noastră, prin politici publice inteligente a reușit să își îmbogățească securitatea energetică. Acest stat, deși are un consum de aproximativ 11 miliarde de metri cubi, aproape ca al nostru, vrea să își cosntruiască interconectori cu toți cei șapte vecini pe care ii are. Noi avem unul singur – Ucraina. De asemenea, Bulgaria se poziționează mai aproape de marile coridoare energetice decât România. Noi suntem izolvați de marile fluxuri pentru că nu avem condiții de interconectare”, a completat acesta.

Declarația sa a fost făcută cu ocazia prezentării Barometrului de Securitate Energetică, în cadrul unei conferințe de profil, un instrument anual ce își propune măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică analizate în tabloul mai amplu al relațiilor internaționale.

Potrivit Barometrului, 75,6% dintre respondenți sunt de acord cu exploatarea rezervelor importante de gaz descoperite în Marea Neagră, 14,7% nu sunt de acord și 9,6% nu știu sau nu răspund. În opinia celor intervievați, principalele avantaje ale exploatării gazelor offshore ar fi: asigurarea de resurse interne de gaz la prețuri bune pentru populație (37% dintre respondenți aleg această variantă), câștigarea independenței energetice prin eliminarea importurilor de gaz din Rusia (17,6%), dezvoltarea economiei românești (16,5%), obținerea de venituri importante la bugetul de stat (11,1%), dezvoltarea industriei petrochimice (5,3%), îmbunătățirea parteneriatului strategic româno-american (3%). 4,6% dintre cei intervievați consideră că România nu ar avea niciun avantaj. 0,1% menționează alt avantaj, în timp ce 4,8% nu știu sau nu răspund.

Întrebați cine cred că va avea de câștigat dacă gazele descoperite în Mărea Negră NU vor fi exploatate în următorii ani, 50,1% dintre respondenți menționează Rusia, 19,8% Romania, 10,2% Europa, 5,4% SUA. 14,5% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu finalizarea construirii celor două reactoare nucleare de la Cernavodă 65,9% dintre respondenți, 22,6% se opun acestei idei și 11,5% reprezintă non-răspunsuri.

În opinia românilor, celelalte două reactoare nucleare de la Cernavodă ar trebui realizate în colaborare cu companii specializate din: Uniunea Europeana (30,6%), SUA (28%), Canada (17,2%), China (4,7%), Rusia (3,5%), alte țări (1,7%). Procentul non-răspunsurilor la această întrebare este de 14,3%.

58% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici, iar 35,4% că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă.

Chestionați cu privire la cazul ipotetic în care România ar produce mai mult gaz decât consumă, 54,5% dintre cei intervievați consideră că surplusul de gaz ar trebui păstrat în depozite, în timp ce 40% sunt de părere că surplusul de gaz ar trebui vândut la export. 5,5% nu știu sau nu răspund.

90,6% dintre respondenți apreciază că este important și foarte important ca România să dezvolte sectorul energiei regenerabile. 86,4% dintre cei intervievați consideră că este important și foarte important ca țara noastră să utilizeze gazul natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației. 85,8% dintre români sunt de părere că este important și foarte important ca țara noastră să nu mai importe gaz natural din Rusia. 76,1% consideră că este important și foarte important ca România să exporte energie electrică.

La întrebarea deschisă (răspunsuri spontane) privind țările cu care România ar trebui să păstreze cele mai bune și apropiate relații de prietenie primul loc se situează pe SUA cu 28,7% dintre opțiuni, urmate de Germania, cu 14,9% și de Rusia cu 14,1%. Urmează Franța (4,5%), Canada (3,2%), China (3%), Marea Britanie (3%), Italia (2,6%), Ungaria (2,4%), Toate (2,1%), Moldova (1,7%), Uniunea Europeană (1,7%) și Spania (1,5%). 5,4% au indicat alte țări. 11,2% reprezintă non-răspunsuri. Statele Uniunii Europene și mențiunea „Uniunea Europeană” totalizează 30,6% dintre opțiuni.

Totodată, potrivit Barometrului, 66,1% dintre români consideră că este mai bine să lucrezi la stat decât la privat, în timp ce 27% sunt de părere că mai bine să lucrezi la privat decât la stat. 6,9% reprezintă non-răspunsuri.

În ceea ce privește sursele de energie care ar trebui încurajate cel mai mult în România (două variante de răspuns posibile), 50,7% dintre respondenți menționează energia produsa de panourile solare (fotovoltaice), 46,3% energia eoliana (produsa de vant), 35% energia produsă de hidrocentrale, 17,5% energia produsă prin arderea deseurilor (biomasa), 16,8% energia produsă prin arderea carbunelui, 11,1% energia produsă prin arderea gazului natural, 11% energia nucleară. 11,6% dintre cei chestionați nu știu sau nu răspund.

61% dintre români apreciază că economisirea consumului de energie electrica este foarte importantă pentru ei, 32,5% că este importantă, 4,9% puțin importantă, 1,4% foarte puțin importantă. 51,4% dintre respondenți consideră că economisirea consumului de gaz este foarte importantă pentru ei, 36,8% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,2% foarte puțin importantă. 5,4% declară că nu folosesc gaz. 42,3% dintre cei chestionați consideră că economisirea consumului de carburanți este foarte importantă pentru ei, 29,9% că este importantă, 5% puțin importantă, 1,5% foarte puțin importantă. 20,3% declară că nu folosesc carburanți.

La întrebarea „Care este motivul principal pentru care considerați importantă economisirea de energie?”, 62% indică reducerea costurilor financiare, 30,8% reducerea poluării și 6,2% confortul personal.

Aproximativ 90% dintre respondenți se declară preocupați foarte mult (64.6%) sau mult (28,1%) de prețul energiei. 6% menționează că sunt preocupați de această problemă puțin, în timp 1,1% foarte puțin. 52,1% dintre cei intervievați se declară preocupați foarte mult (28,1%) de continuitatea aprovizionarii cu energie, în timp ce 36,8% aleg varianta mult. 8,7% menționează că sunt preocupați de această problemă puțin, în timp 1,7% foarte puțin. 45,3% dintre respondenți se declară preocupați foarte mult (28,1%) de impactul consumului de energie asupra mediului, în timp ce 40,9% aleg varianta mult. 10,3% menționează că sunt preocupați de această problemă puțin, în timp 1,8% foarte puțin.

În ceea ce privește comportamentul de economisire, 23,7% dintre cei intervievați declară că reduc sau opresc căldura în timpul sezonului rece (când pleacă de acasă) întotdeauna, 38,5% de multe ori, 21,4% mai rar, 15,6% niciodată.

62,7% dintre respondenți nu sunt de acord cu decizia guvernului de a adopta OUG 114, în timp ce 21% sunt de acord, iar 16,3% nu știu sau nu răspund. Atunci când este invocată posibilitatea scăderii investițiilor companiilor din energie, cu impact negativ asupra producției de gaze, dezacordul față de OUG 114 este de 66,8%.

Majoritatea respondenților consideră că măsurile adoptate prin OUG 114 vor avea efecte negative precum: creșterea facturilor la gaze și electricitate (63,5%), scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul energetic (54,8%) plecarea investitorilor străini (55,6%) sau scăderea investițiilor din sectorul energetic (54,8%).

Totodată, Răzvan Nicolescu, partener, lider al industriei de energie și resurse în Europa Centrală și de Est al Deloitte a anunțat că Ministerul de Externe a numit, recent, un responsabil desemnat cu securitatea energetică.

Barometrul Securității Energetice a fost realizat de Inscop Research) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) din cadrul Institutului de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI).