Memorandumul 5G cu SUA a fost desecretizat. România trebuie să evalueze furnizorii de echipamente

Concret, guvernele celor două țări susțin nevoia respectării unor criterii de evaluare a furnizorilor de tehnologie 5G pentru a proteja rețelele în fața accesului neautorizat sau posibile interferențe.

Astfel, evaluarea riguroasă a furnizorilor ar trebui să includă următoarele elemente, potrivit documentului:

1. Dacă furnizorul este, în lipsa unei analize judiciare, sub controlul Guvernului unui alt stat;

2. Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă;

3. Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente.

Desecretizarea vine după două luni și jumătate de la semnare și după eșecul demarării licitației 5G, ce a fost amânată pentru 2020 din cauza faptului că memorandumul asumat trebuie transpus în legislație, printre altele.

Publicarea documentului catalogat recent drept strict secret de președintele ANCOM Sorin Grindeanu a fost anunțată de ministrul demis al Comunicațiilor Alexandru Petrescu în răspuns la o analiză realizată de Nicolae Oacă, analist în telecomunicații. Oacă considera că amânarea licitației pentru tehnologia 5G este un eșec al guvernanților, în condițiile în care nu au fost elaborate cerințele de securitate pentru implementarea memorandumului și această implementare a fost întârziată din motive politice.

Documentul vorbește despre nevoia de securitate a rețelelor 5G ca punct vital pentru prosperitatea și securitatea națională a celor două state, în condițiile în care această tehnologie va sta la baza a numeroase noi aplicații, inclusiv servicii critice către populație. Cele două țări își exprimă dorința de a coopera mai îndeaproape pe 5G.

Memorandumul este similar cu cel semnat de Polonia în acest an și a fost convenit pe fondul încercărilor Statelor Unite de a elimina furnizorul chinez Huawei din proiectele de construire a rețelelor 5G din mai multe țări. Într-o vizită la București la 5 septembrie, Gordon Sondland, ambasadorul SUA la UE, afirma că scopul memorandumului este să facă România să devină „o țară liberă de Huawei”.

Compania chineză a răspuns printr-un comunicat notând că declarațiile lui Sondland trădează o acțiune motivată politic împotriva Huawei și o interferare în zona mediului de afaceri din țara noastră.

Sondland adăuga: „Vrem ca prietenii și aliații noștri să folosească orice fel de echipament doresc pentru 5G, atât timp cât respectă standardele de guvernare, ceea ce nu include împărtășirea de informații cu guvernele-gazdă, nu include activități maligne și o serie de multe alte lucruri față de care, evident, ne opunem. Cred că România a analizat foarte serios ce tehnologie 5G să folosească pe viitor și a decis că tehnologia chineză nu este calea pe care să o urmeze, iar noi aplaudăm această poziție”.

Grindeanu mai spunea la anunțul amânării licitației 5G pentru prima jumătate a lui 2020 că decizia a fost luată și pentru că este așteptat de la Comisia Europeană un set de măsuri legate de cerințe de securitate a rețelelor, precum și că viitorul guvern trebuie să aprobe taxele de licență și calendarul de achitare a taxelor operatorilor care participă la licitație.

„Vorbim de acea hotărâre de guvern absolut necesară și care a fost dată mereu la orice licitație”, a declarat joi, 31 octombrie, președintele ANCOM.

Programul de guvernare al PNL vorbește pe partea de telecomunicații de respectarea condițiilor memorandumului 5G între România și Statele Unite. Ministerul Comunicațiilor urmează să fie comasat cu Ministerul Transporturilor în viitorul guvern PNL, cu liberalul Lucian Bode ministru.