Protest împotriva desfrișărilor ilegale de păduri | Oamenii s-au mobilizat în mai multe orașe din țară: Momente de reculegere în memoria pădurarilor uciși – VIDEO

La Cluj-Napoca, peste 400 de persoane s-au adunat, duminică, pe Bulevardul Eroilor având pancarte cu mesaje precum „Urgență climatică”, „Blestemăm securea ce taie pădurea”, „Toți pentru păduri”, „Nu avem o planetă B”, „Salvați pădurea”.

Participanții au aprins lumânări și au ținut un moment de reculegere în memoria pădurarilor uciși la datorie și au asistat la un flash mob, un dans al unor tineri pe o melodie despre arderea pădurilor. De asemenea, protestatarii au scandat „Nu vrem defrișare, planeta noastră moare”.

Unul dintre organizatorii marșului, Răzvan Alin Botezatu, a declarat că scopul protestului este de a cere autorităților să perfecționeze programul de urmărire a materialului lemnos și a aplicației Inspectorul Pădurii.

„Trebuie să luăm atitudine și să protestam față de defrișările abuzive, cerem protecția pădurarilor. Am ieșit în stradă fiindcă cel puțin până la ora actuală nu am văzut un rezultat concret al autorităților și trebuie să luăm atitudine, noi, societatea civilă”, a spus acesta.

Participanții la eveniment au pornit într-un marș pe traseul Bulevardul Eroilor -Piața Avram Iancu -Prefectura Cluj și înapoi pe Bulevardul Eroilor.

Și la Brașov aproape 500 de persoane au ieșit în stradă și au cerut oprirea defrișărilor.

„Fără păduri, n-avem viitor” au scandat aproximativ 200 de persoane la marșul împotriva tăierilor ilegale, organizat la Iași. Oamenii s-au adunat în Piața Unirii și au plecat către Palatul Culturii.

„Ne-am alăturat manifestațiilor din întreaga țară și din afara țării pentru a protesta față de tăierile ilegale de păduri, pentru a cere respectarea normelor și schimbarea legislației, astfel încât pădurile să fie protejate. Ar trebui sa fie o legislație care să încurajeze o cotă mai mică de tăiere a pădurilor și regenerarea acestora imediat după ce sunt tăiate”, a spus Alexandru Bondar, unul dintre organizatori.

Cei prezenți la protest au afișat bannere pe care s scria „România pierde trei hectare de pădure în fiecare an”, „Stop defrișărilor” sau „Pădurea înseamnă viață”.

Printre participanți s-a numărat și Costel Alexe, ministrul propus la Mediu.

„Este de datoria fiecăruia dintre noi să tragem un semnal de alarmă. Eu, ca român care țin la păduri și la mediul înconjurător, sunt în stradă alături de cei de la Asociația «Mai Bine» Iași. Cu ocazia asta, salut inițiativa societății civile și a organizațiilor neguvernamentale și din București și din țară, care au ieșit în stradă pentru a da un semnal de alarmă împotriva tăierilor ilegale din România, care din nefericire pentru noi sunt din ce în ce mai mari, un grad alarmant de tăieri ilegale”, a explicat Costel Alexe.

Potrivit acestuia, imediat după ce va fi învestit guvernul Orban va solicita un audit la Romsilva și va încerca să implementeze un plan național de combatere a tăierilor ilegale.

„Mi se pare firesc să avem GPS pe mașinile care transportă lemn din pădure până la depozit. Sunt 100% de acord și voi finanța acele hărți prin satelit, astfel încât să avem o idee clară la cât se taie. Celelalte măsuri le vom lua în urma discuțiilor la Garda forestieră, Romsilva sau instituțiile din subordinea Ministerului de interne”, a mai spus Alexe.

La Bistrița, aproximativ 200 de oameni au participat la protest, alături de Alin și Tibi Ușeriu de la asociația Tășuleasa Social, care derulează multe proiecte de împădurire. Protestatarii au mers în marș din fața Palatului Administrativ din oraș pe principalele străzi, cerând autorităților să oprească defrișările ilegale.

„Eu cred că însăși meseria de silvicultor, și îmi pare foarte rău că s-a ajuns la moarte de om, meseria de silvicultor înseamnă cultură silvică. Un silvicultor nu cred că face karate în timpul școlii, nu face exerciții cu armament ușor și greu și nu cred că este cel în măsură să păzească pădurea. El trebuie să o gestioneze. Mie mi se pare că sunt niște instituții, foarte multe, și nu cred că este vreun un partid de vină… Eu cred că ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani este transpartinic și de fiecare dată pădurea a plătit cel mai mult în această poveste. Eu cred că trebuie să aflăm ce instituții trebuie să își facă treaba”, a declarat Alin Ușeriu.