România, „farul speranței democratice” din Europa de Est și Centrală. Presa internațională: Ar putea deveni progresul anticorupție din România unul contagios?

„Țara se îndepărtează gradual de lunga istorie a guvernelor corupte și se îndreaptă spre o democrație mai trasparentă unde legile sunt aplicate mai onest. Alegerile prezidențiale din România, care vor avea loc weekendul acesta, pe 24 noiembrie, probabil că vor contribui la direcția aceasta.

«Cred că în sfârșit am schimbat direcția. Are loc o schimbare majoră întrucât corupția de la nivelul politic este expusă din ce în ce mai mult», spune un prieten din București care militează de ani de zile anticorupție și care este conștient de faptul că recentele victorii sunt foarte fragile.

Lupta împotriva autoritarismului cuprinde o mare parte a Europei Centrale și de Est iar progresul modest realizat de România i-ar putea încuraja pe cei care luptă împotriva regimurilor corupte din regiune. Însă nimeni nu subestimează greutatea acestei lupte care trebuie câștigată.

Frustrările publice

Un alt prieten care militează anticorupție, în Praga, a pus accentul pe faptul că oamenii din această regiune credeau că învingerea comunismului le va deschide drumul spre ridicarea nivelului de trai la cel pe care îl vedeau în Vest.

«În anii ’90 a existat un mare progres spre acest țel, însă apoi corupția a început să se răspândească. Pe măsură ce oligarhii au avut un control din ce în ce mai mare asupra economiei, cetățenii și-au dat seama că nu vor putea atinge niciodată nivelul de trai din Vest».

Această frustrare a fost exploatată de politicienii populiști – lideri care, de îndată ce au preluat puterea, evident că nu și-au respectat promisiunile în ceea ce privește nivelul de trai.

Drept urmare, protestele de stradă au devenit din ce în ce mai frecvente. Un rezultat concret al acestei nemulțumiri a fost faptul că unii politicieni din opoziție au câștigat alegeri municipale, de exemplu, în Republica Cehă și în Ungaria. În Slovacia, un politician anticorupție a câștigat chiar alegerile prezidențiale.

Totuși, în multe țări din Europa Centrală și de Est, puterea pe care o au regimurile cleptocratice autoritate rămâne una incredibilă. Lideri politici naționali și asociații lor oligarhi implementează politici de polarizare, asmuțind grupurile unul împotriva celuilalt, pentru a se menține la putere.

În acest scop, au monopolizat media pentru a-și ataca opozanții și au finanțat în secret societăți civile pentru a se infiltra în organizațiile pro-democrație. Au fost create organizații non-guvernamentale false pentru a deruta publicul, în timp ce politicienii conducători, inspirați fiind de modelul lui Trump, își acuză zilnic criticii din media că răspândesc «știri false».

Deci ce a mers bine în România?

O schimbare pozitivă crucială referitoare la sistemul judiciar, potrivit unui coleg român. În țara lui și în multe altele, s-a pus în aplicare foarte mult timp «justiția selectivă», așa cum o numește el.

Acesta este un sistem în care investigațiile și urmăririle penale sunt manipulate astfel încât liderii corupți de la guvernare și asociații lor să își desfășoare activitatea ca și când ar fi deasupra legii, în timp ce opozanții lor sunt puși la țintă. Uneori, un corupt funcționar de nivel mediu este trimis în judecată pentru a transmite falsa impresie că urmăririle penale nu sunt conduse politic.

Unii dintre activiștii anticorupție din România sunt surprinși în mod plăcut de faptul că Laura Codruța Kovesi, fost șef DNA care a fost văzută drept parte a sistemului, a fost numită procuror-șef la Parchetul European. Este un vot de încredere acordat taberei reformiste din România.

«Societatea s-a săturat de sistem și a făcut presiune asupra judecătorilor, ceea ce a dus la rezultate bune», spune prietenul meu din România. «Judecătorii au început să își dea seama că sunt răspunzători în fața societății și că au fost manipulați prea mult timp de către liderii politici», a adăugat acesta.

Sunt reformele judiciare și sinceritatea suficiente? Nu, spune prietenul meu din zonă.

Rețelele transnaționale

Așa cum și colegul meu din Praga accentua: «Am văzut cumoligarhiiledin cadrul economiei și operațiunile de cartel făcute de unii antreprenori care au oferit un suport financiar la scară larg partidelor politice și liderilor lor, în timp ce și-au întărit constant controlul asupra comerțului și a investițiilor».

În paralel cu aceste evoluții, este din ce în ce mai evidentă răspândirea rețelelor mari de spălare de bani în țările Europei Centrale și de Est, de la Marea Baltică până la Munții Balcani. În astfel de rețele sunt implicate și puternice interese rusești, precum și diverși cleptocrați și oligarhi de diferite naționalități.

Cooperarea trasnfrontalieră devine și mai importantă

Activiștii anticorupție văd provocări nu doar la nivel național, în ceea ce privește reformele politice și judiciare, ci și în ceea ce privește găsirea unor aliați puternici dincolo de granițe.

Totuși, interesant este că sunt sceptici de faptul că Parchetul European va fi suficient de puternic și independent încât să conteze cu adevărat. Din experiență, aceștia știu că doar câteva urmăriri penale asupra unor infractori cunoscuți nu vor fi suficiente.

Regulile Uniuneii Europene se autosabotează?

Capacitatea individuală a fiecărui stat membru UE de a-și folosi dreptul de vot este văzută ca un mod deplorabil, dar eficient, folosit de regimurile corupte de a împiedica comisiile Uniunii Europene să monitorizeze fondurile alocate guvernelor corupte din anumite state membre.

Concluzii

România s-ar putea transforma într-un far al speranței democratice prin intermediul sistemului judiciar din ce în ce mai independent și a expunerii unui număr din ce în ce mai mare de cazuri de corupție la nivel înalt.

Însă România, precum și țările ei vecine, are nevoie urgent de un sprijin și mai mare de dincolo de granițe, de la Comisiile Uniunii Europene,dar și de la unele dintre cele mai puternice guverne europene din vest, în ceea ce privește sistemul judiciar, financiar și comercial, dar nu numai”, a scris Frank Vogl pentru theglobalist.com.