Mărirea și decăderea lui Liviu Dragnea | Firea: Guvernul Dragnea cu o mâna le-a dat, și cu două-trei le-a luat

Liviu Dragnea și-a început anul 2019 din postura de președinte al Partidului Social Democrat, în plin conflict cu Klaus Iohannis pe tema refuzului șefului statului de a nominaliza miniștrii propuși la acea vreme de Cabinetul Viorica Dăncilă și în scandal cu Opoziția pe tema bugetului de stat, ale cărui date liderul PSD le-a prezentat pe Facebook, chiar înaintea ministerului de Finanțe. Dragnea promitea, în ianuarie 2019, pentru autoritățile locale, în acest an, cel mai mare buget din istoria României, aproximativ 77 de miliarde de lei, și spunea că primăriile vor avea „pâinea și cuțitul”.

Fostul lider social democrat era contestat puternic și în interiorul partidului pe care-l conducea, printre cele mai vocale personalități numărându-se primarul general al Capitalei, Gabriela Firea. Într-o scrisoare adresată bucureștenilor, edilul se plângea, la vremea respectivă, că prin proiectul de buget pe 2019, primăriei i se taie 25% din buget, adică 180 de milioane de euro, și sublinia că asta este dovada că Liviu Dragnea îi urăște pe oameni. „Niciodată un om politic nu a fost atât de înverșunat la adresa bucureștenilor și, totodată, la adresa locuitorilor municipiilor din țară. Pentru că tuturor orașelor și chiar comunelor, guvernul Dragnea cu o mâna le-a dat, și cu două-trei le-a luat. Dl Dragnea nu vrea decât să provoace haos în Capitală și să ne învrăjbească”, spunea Gabriela Firea.

Edilul l-a invitat pe președintele partidului din care făcea parte și la o dezbatere publică, „cu cifrele pe față”. Dezbaterea nu a avut loc niciodată. Au avut loc însă runde de negocieri cu primarii, în urma cărora președintele PSD a promis o creștere de 27% pe administrația locală din cotele defalcate, prin urmare conflictul a fost cumva atenuat, iar bugetul a fost adoptat în Parlament, cu scăderi semnificative ale bugetelor serviciilor.

Mai mult, la acea vreme era vehiculată și o posibilă candidatură a lui Liviu Dragnea la alegerile prezidențiale. Secretarul general al PSD de atunci, Codrin Ștefănescu, declara că un anunț pe această temă va fi făcut de către Liviu Dragnea, în urma analizei interne din Partidul Social Democrat. Și fostul ministru al Muncii susținea o asemenea idee. Lia Olguța Vasilescu spunea, pe 3 februarie 2019, că sunt șanse mari ca Liviu Dragnea să candideze la prezidențiale deoarece întotdeauna președintele partidului a reprezentat formațiunea politică în cursa pentru Cotroceni.

Între timp, liberalii încercau și debarcarea lui Liviu Dragnea de la conducerea Camerei Deputaților, reproșându-i acestuia chiulul din Parlament.

La Înalta Curte de Casație și Justiție, apelul în procesul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, în care fostul lider PSD era condamnat în primă instanță la 3 ani și jumătate de ani de închisoare, continua cu decizia judecătorilor din completul de 5 de a-l audia pe Liviu Dragnea pe data de 18 martie 2019.

Cu doar o zi înainte de termenul fixat de magistrații Instanței Supreme însă, liderului PSD i s-a făcut rău, a acuzat dureri de spate și s-a internat în spital. Astfel, Liviu Dragnea nu s-a mai prezentat pentru a dat explicații în fața judecătorilor pe 18 martie, iar magistrații au decis să mai încerce o dată audierea acestuia pe 15 aprilie. Cinci zile mai târziu, fostul lider PSD s-a exetrnat din unitatea spitalicească privată unde făcuse investigații medicale.

Pe 15 aprilie însă, Liviu Dragnea s-a prezentat la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție însoțit de jandarmi, pentru a fi audiat. A fost așteptat de sute de susținători și contestatari, fiind îmbrâncit la intrarea în sala de judecată. Le-a spus magistraților că este complet nevinovat, că nu a coordonat Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman, că nu a cerut „nimănui nimic” și, la rându-i, nu a exercitat vreodată vreo presiune asupra vreunei angajate de acolo. A acuzat chiar că dosarul său a fost unul instrumentat politic de către procurori.

Pe 12 mai, Liviu Dragnea avertiza că la DIICOT ar fi existat un dosar în care apare numele său, bazat pe declarația mai multor persoane care au vorbit despre cine finanțează mișcărilor de stradă, cât și despre tentativa sa de asasinare, atunci când patru cetățeni străini ar fi venit în România cu acesta scop, la inițiativa unui „om celebru în lume”. O zi mai târziu, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, condusă la acea vreme de Felix Bănilă, anunța că nu are în lucru nicio cauză privind presupusa tentativă de omor a lui Liviu Dragnea.

Pe 20 mai avea loc ultimul termen în procesul fostului lider PSD, cu peste 200 de persoane așteptând o decizie în fața sediului Instanței supreme.

În aceeași zi, Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe pe sesizarea privind conflictul dintre Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție, obiecție făcută de vicepreședintele de atunci al Camerei Deputaților, Florin Iordache, însă a amânat decizia pentru 5 iunie.

La ultimul termen, procurorii au cerut majorarea pedepsei pentru Liviu Dragnea, însă judecătorii au amânat sentința până pe 27 mai, adică la exact o zi după alegerile europarlamentare.

Cu o zi înainte de sentință, fostul lider PSD a votat la alegerile europarlamentare și la referendumul pentru justiție, declarând, după ce PSD a pierdut alegerile, că nu este pregătit să meargă la închisoare, că nu are niciun bagaj făcut și că, după părerea sa, „nimeni nu este pregătit să meargă la pușcărie”. După ce social democrații au obținut însă 25% la alegerile europarlamentare, Marian Oprișan, președintele Consiliului Județean Vrancea, era primul care-i cerea lui Liviu Dragnea demisia din fruntea partidului.

Nu avea însă să se mai întâmple pentru că pe 27 mai, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție îl condamnau definitiv pe fostul președinte al Partidului Social Democrat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.

După ceea ce a părut a fi o diversiune în trafic pentru a nu fi filmat de jurnaliști când merge la închisoare, Liviu Dragnea era încarcerat în Penitenciarul Rahova.

Ulterior, Viorica Dăncilă, pe atunci premier, a preluat interimar conducerea partidului, iar postul lui Dragnea din fruntea Camerei Deputaților era vacantat.

Fostul lider social democrat a beneficiat de o permisie de o zi acordată de Penitenciarul Rahova, motiv pentru care Ana Birchall, pe atunci ministru al Justiției, a dispus anchetă internă în cadrul închisorii, dar și la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor. Ulterior, după cum anunța Cătălin Predoiu, cel care a preluat portofoliul de la Justiție, s-a dovedit că permisia de o zi acordată lui Liviu Dragnea a fost legală.

Prima dată când fostul președinte PSD a fost văzut public a fost la 6 luni după încarcerare, atunci când a fost adus sub pază la sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde magistrații trebuiau să judece contestația în anulare, o cale extraordinară de atac, depusă de fostul lider PSD la decizia definitivă de condamnare. Ulterior, magistrații i-au respins contestația.