Cum a devenit bugetul o mare problemă, indiferent de culoarea politică

Într-o accepțiune pragmatică și intrinsecă statului, cetățenii și companiile dintr-un spațiu definit ca țară reprezintă resurse pentru o bună organizare și funcționare. Practica social-democraților de amânare a plăților pentru rambursarea TVA pe final de an și nedecontarea concediilor medicale, pentru evitarea depășirii țintei europene de 3%, face parte din pragmatismul cinic caracteristic statului. Din păcate, în România, în mod falimentar, acest pragmatism cinic este dublat de incapacitatea administrației de a oferi servicii și infrastructură de calitate și de a efectua în general investiții.

Problematic este faptul că încordarea finanțelor țării s-a petrecut într-un context macroeconomic extern în continuă degradare în 2019 și pe fondul unor angajamente considerate de către analiști și oficiali ai instituțiilor prudențiale drept copleșitoare, angajamente care au stârnit reminiscențe și paralele cu privire la situația pre-criză din 2007-2008.

Simpla devoalare a situației reale din economie a atras bancherii internaționali de investiții precum sunt atrași rechinii de sânge. Presiunea pe cursul euro/leu, care se adunase încă din septembrie pe fondul așteptărilor privind deteriorarea deficitelor gemene, a dus euro peste pragul de 4,8 lei pentru un euro pe piața valutară internațională. Pentru scurt timp, însă asta doar ca urmare a intervenției Băncii Naționale, care a intrat în piață pentru a curma din elanul investitorilor și pentru a calma apele. Presiune a existat și pe dobânzile la care se finanțează statul, care au atins maxime anuale pe finalul lui 2019.

La baza tensiunilor și încordării din finalul anului a stat, natural, bugetul. Un buget despre care s-a spus de la prezentarea sa că include venituri supraestimate și cheltuieli excesive. Potrivit ultimelor informații, puse la sertar până de curând, membrii Guvernului PSD au fost informați de mai multe ori pe parcursul anului că există riscul depășirii pragului de deficit din tratele europene de 3%.

Prima notă internă de la MFP care arăta că deficitul ar putea depăși 4% a fost transmisă fostului ministru de Finanțe Eugen Teodorovici în aprilie, la prima execuție bugetară. O estimare de atunci a încasărilor arăta o nerealizare de 4,5 miliarde de lei din program, după doar primele 3 luni.

„Fără măsuri suplimentare urgente există o probabilitate ridicată de creștere a deficitului bugetar spre 4% din PIB în 2019”, scrie într-o notă internă din aprilie de la MFP. Alte note interne ulterioare, transmise și fostului premier Viorica Dăncilă, arată pe parcursul anului 2019 o deteriorare a execuției bugetare și a situației veniturilor.

Rectificarea din finalul lunii noiembrie a consemnat o revizuire descendentă, de o amploare fără precendent de la adoptarea legii responsabilității fiscal-bugetare, a veniturilor totale ale bugetului general consolidat, de 18,3 miliarde de lei. Potrivit metodologiei naționale, deficitul bugetar s-a majorat cu 16,3 miliarde de lei până la un nivel de 44,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,3% din PIB, sau mai mult cu 1,54% față de nivelul asumat anterior.

În orice caz, magnitudinea angajamentelor în condițiile majorărilor de pensii și salarii viitoare a determinat ca anul 2020 să fie catalogat drept un „an critic” de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, 2020 este un an în care bugetul „trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar”. O atenție foarte mare a fost acordată majorărilor de pensii viitoare și de către agenția de rating Standard & Poor’s, care notează că este pus astfel sub semnul întrebării realismul obiectivelor bugetare pentru 2020 și anii următori.

Pe lângă dimensiunea majorărilor viitoare, și structura rigidă a cheltuielilor bugetare s-a evidențiat drept problemă, alături de veniturile bugetare sistemic reduse, în ciuda eforturilor ANAF.

Un parametru cheie invocat pentru sustenabilitatea finanțelor publice în 2020 și mai apoi a fost ca deficitul bugetar să nu fie mai mare decât cel din 2019, parametru care se dovedește să devină din ce în ce mai greu de atins, mai întâi pe fondul eliminării supra-accizei la carburanți și supra-taxării contractelor part-time, la propunerea PNL, iar apoi ca urmare a tentativelor de reducere a TVA și a dublării alocațiilor, proiecte de lege care, în mod ironic, deși susținute acum de PSD, au fost inițiate tot de parlamentari ai PNL.

Pe finalul anului a venit și avertismentul agenției de rating Standard & Poor’s, care nota după decizia de modificare a perspectivei de rating de la stabilă la negativă că ratingul suveran al României ar putea fi redus în următoarele 24 de luni. Agenția invoca cheltuielile fostei guvernări, care au determinat actuala guvernare să revizuiască țintele fiscale pentru 2019 și 2020. S&P mai precizează că majorarea planificată a pensiilor și salariilor va duce la creșterea deficitului de cont curent în 2020 și că revizuirea perspectivei de rating reflectă riscuri din ce în ce mai mari pentru stabilitatea economică și fiscală din România.

De asemenea, riscul deteriorării mediului extern continuă să fie un pericol pentru stabilitatea finanțelor României, în condițiile date. Nici politica monetară a Băncii Naționale nu poate compensa prociclicitatea bugetului, potrivit lui Daniel Dăianu. O întărire a politicii monetare ar stimula fluxurile de „bani migratori” și creștere a deficitelor externe, în timp ce o relaxare pentru a contracara încetinirea ar invita atacuri speculative pe leu.

Totodată, Dăianu arată că 2020 este un an critic pentru că inversarea tendinței de majorare a deficitului poate să reducă riscul intrării în procedura de deficit excesiv. Declanșarea procedurii are potențialul să ducă la revizuirea în jos a ratingul-ului suveran cu efecte negative pe de o parte asupra atractivității României și pe de altă parte asupra costurilor de finanțare.

În decizia de menținere a ratingurilor dar de modificare a perspectivei, Standard & Poor’s face de altfel directă referire la posibilitatea ca România să nu poată evita intrarea în procedura de deficit excesiv, lucru care s-a mai întâmplat în perioada 2009-2013.

Situația după preluarea guvernării de către PNL a fost caracterizată de guvernatorul Mugur Isărescu drept dificilă, dar controlabilă. O concluzie potrivită pentru un an tumultos. Totuși, din cauza unei abordări iresponsabile din partea partidelor din Parlament, riscurile tind în continuare către partea negativă în 2020.