În acest context, cancelarul Sajid Javid a precizat că fermierii englezi vor intra în anul nou cu încrederea că se vor putea dezvolta și după ieșirea țării din Uniunea Europeană (UE), ulterior anunțului său că va disponibiliza suma citată începând cu anul în curs.
Astfel, banii alocați vor lua locul plăților directe pentru anul în curs și se vor menține la același nivel până la finele acestuia. Restul sumei va fi redirecționat către co-finanțarea proiectelor de dezvoltare rurală până în 2023.
„Atunci când vom părăsi UE și vom fi liberi de PAC, vom fi capabili să susținem comunitățile rurale vitale – piatra de temelie a vieții din Marea Britanie – printr-un sistem mai corect și mai puțin birocratic. Fermierii pot intra în noul an cu încrederea că au susținerea noastră și că se pot dezvolta și după BREXIT”, a precizat Javid.
La rândul său, secretarul de stat pentru Mediu, Alimentație și Afaceri Rurale, Theresa Villiers, a precizat că locuitorii comunităților rurale vor simți cu adevărat beneficiile BREXIT-ului, iar fermierii vor fi încrezători că vor fi mai bine tratați.
Pe de altă parte, președintele National Farmers Union (NFU), filiala din Scoția, Andrew McCornick, a precizat că producătorii agricoli din Marea Britanie trebuie să știe în mod clar în ce situație se află, atunci când este vorba de plățile directe, în condițiile în care Regatul părăsește UE și, implicit PAC, de la 31 ianuarie 2020.
„Afacerile din agricultură sunt dependente de aceste plăți directe și, până nu vom vedea o distribuire mai corectă a cotei de profit generată de sectorul de aprovizionare, subvențiile rămân importante pentru toți fermierii și procesatorii. Angajamentul Guvernului de a susține plățile directe pe cont propriu este binevenită. În momentul în care ne vom întâlni cu miniștrii și europarlamentarii noștri, vom cere un angajament de finanțare pentru o perioadă mai lungă. Și asta în condițiile în care fermierii noștri au nevoie de măsuri menite să le securizeze o cotă mai echitabilă de profit provenit din lanțul de aprovizionare”.
„Englezii au primit 0,57 cenți la fiecare euro plătit”
Conform statisticilor agregate de specialiștii „Farm Europe” în urmă cu trei ani, când se discuta intens despre impactul BREXIT-ului asupra Politicii Agricole Comune (PAC), Marea Britanie era considerată un contribuitor deosebit de important la bugetul consolidat al blocului comunitar. Însă, potrivit spuselor co-fondatorului think tank-ului, Luc Vernet, nu la fel se pune problema când vine vorba de PAC. Din analizele lui Vernet reieșea la acea vreme că aportul englezilor la bugetul consolidat al UE, în procente, era de 10,5 la sută. Un calcul mai amănunțit al specialiștilor releva faptul că insularii contribuiau doar cu 5% la veniturile consolidate ale PAC.
Calculele reprezentanților „Farm Europe” relevau că, la nivelul anul 2014, contribuția Marii Britanii era de 14,1 miliarde de euro, în timp ce cheltuielile UE cu acest viitor fost Stat Membru al blocului a totalizat șapte miliarde de euro. Iată că, Marea Britanie, în acest caz, a fost prin excelență un contribuitor net cu suma de 7,1 miliarde de euro.
Potrivit spuselor lui Vernet, indicele de performanță al englezilor în cadrul PAC era de 0,57. Asta înseamnă că britanicii primeau 0,57 cenți la fiecare euro plătit, situație mult mai bună decât alte zone de politici. În general, dacă sunt luate în calcul toate cheltuielile UE la pachet, englezii încasau aproximativ 0,39 eurocenți pentru un euro plătit, în mare parte datorită politicilor regionale (fondurilor structurale).
Având ca bază de calcul anul 2013, Marea Britanie a primit atunci 3,9 miliarde prin PAC și a contribuit la aceasta cu 6,8 miliarde. În termeni financiari, acest lucru înseamnă că impactul general al BREXIT-ului asupra bugetului PAC ar fi limitat la mai puțin de cinci procente din total, mai exact 2,9 miliarde de euro pe an, potrivit specialiștilor.