Eliminarea pensiilor speciale și alegerea primarilor în două tururi, printre proiectele importante care vor fi dezbătute din februarie în noua sesiune parlamentară

Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este susținută de PNL, USR, PMP, ALDE și Pro România. În schimb, UDMR și PSD au respins această inițiativă legislativă în trecut.

Premierul și liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat, la sfârșitul lui 2019, că proiectul pentru alegerea primarilor în două tururi va fi dezbătut, din nou, în Parlament, după 1 februarie. Potrivit acestuia, proiectul ar putea trece în Camera Deputaților cu 173 de voturi, cu 8 voturi mai multe decât este necesar.

Pe 16 octombrie, Senatul a respins propunerea legislativă a USR, care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin în cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește majoritatea de voturi. Atunci, USR a criticat absența senatorilor PNL, ALDE și Pro România de la vot și de asemenea faptul că UDMR a votat respingerea proiectului alături de PSD.

În Parlament mai există două astfel de propuneri legislative, inițiate de PNL și PMP.

La mijlocul lunii trecute, PSD, prin vocea liderului regional Gabriel Zetea, anunța că social-democrații vor depune moțiune de cenzură doar dacă Guvernul își va asuma răspunderea pe modificarea legislației electorale, respectiv pe alegerea primarilor în două tururi.

Și UDMR a anunțat că nu exclude o moțiune de cenzură la adresa Cabinetului Orban, dacă Guvernul adoptă o OUG pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi.

Pe 18 decembrie, PNL, USR și PMP au solicitat introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților proiectul privind alegerea primarilor în două tururi însă conducerea forului legislativ nu a aprobat cererea.

USR și PMP au cerut în repetate rânduri Executivului să ia măsuri pentru revenirea la alegerile în două tururi pentru funcția de edil, chiar să își asume răspunderea pe un astfel de act normativ, în condițiile în care proiectele de lege privind acest subiect nu au fost adoptate decizional de Parlament, până în prezent.

În replică, Raluca Turcan a afirmat, pe 18 decembrie, că PSD nu își schimbă năravurile și continuă să deturneze rolul Parlamentului și să tergiverseze adoptarea unor proiecte importante. Vicepremierul a precizat că PNL ar putea fi pus în situația să își angajeze răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi.

Cu toate acestea, până în momentul de față Guvernul nu a avut nicio acțiune privind o asumare a responsabilității pentru alegerea primarilor în două tururi.

Premierul Ludovic Orban a declarat, pe 20 decembrie, că sunt „câteva idei obsesive” și el nu va face ceea ce a criticat la alții, astfel că nu va da OUG pe acest subiect. În privința asumării răspunderii pe o astfel de inițiativă, Ludovic Orban a spus că și această procedură poate fi contestată din punct de vedere constituțional pe procedură.

Și președintele Klaus Iohannis a declarat că își dorește ca primarii să fie aleși în două tururi de scrutin. Șeful statului a spus că dacă proiectele de lege pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi nu vor trece de Parlament, atunci Guvernul ar trebui să își asume răspunderea.

Pensiile speciale

Un alt subiect intens dezbătut la finalul lui 2019 se referă la eliminarea pensiilor speciale. Proiectul de lege se află în dezbaterea Camerei Deputaților, for legislativ decizional.

Proiectul PNL are în vedere eliminarea pensiilor de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționari publici cu statul special, funcționari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic și consular al României, membrilor Curții Constituționale și a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România. Indemnizațiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor și polițiștilor.

Dezbaterile din Comisia de specialitate au avut loc pentru ambele inițiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât și a USR, însă raportul favorabil a fost dat pentru propunerea PNL.

Președintele Comisiei pentru Muncă, deputatul PSD Adrian Solomon a depus un amendament prin care indemnizațiile de merit pentru sportivi și artiști sunt eliminate. Acesta a criticat inițiativele legislative ale PNL și USR și a declarat în timpul dezbaterilor din Comisie că „ori toți suntem speciali, ori niciunul nu este special”.

Pe de altă parte, liderul PSD, Marcel Ciolacu, s-a opus „categoric” eliminării indemnizațiilor de merit pentru artiști și sportivi.

Însă în ședința plenului din 18 decembrie, Camera Deputaților nu a supus votului proiectul de lege al PNL privind eliminarea pensiilor speciale.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că este de acord cu eliminarea pensiilor speciale, dar că unele categorii, precum militarii și magistrații, ar trebui să-și păstreze acest drept.

Un alt proiect de lege, inițiat de senatorul PSD Eugen Teodorovici, prevede impozitarea pensiilor între 7.000 și 10.000 de lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede și taxarea pensiilor mai mari de 10.000 de lei cu 50% din sumă.

Proiectul a fost adoptat de Senat în calitate de prim for legislativ sesizat. Senatorii au votat și pentru ca pensiile speciale de peste 7.000 de lei ale șefilor de stat să fie impozitate.

Propunerea se află înscrisă pentru dezbateri la Camera Deputaților, care este decizională în acest caz.

Proiectul senatorului Șerban Nicolae care prevede obligația comercializării în România doar a telefoanelor mobile care au instalată aplicația STS pentru apelurile și mesajele de urgență ar putea fi adoptat tacit de Senat. Termenul de adoptare s-a împlinit la data de 26 decembrie 2019.

Inițiatorul susține că proiectul își propune să introducă măsuri suplimentare pentru îmbunătățirea localizării apelurilor și mesajelor de urgență, precum și pentru protejarea accesului la Serviciul național unic pentru apeluri de urgență (SNUAU).

O altă prevedere se referă la restricționarea posibilității de a accesa Serviciul național unic pentru apeluri de urgență pentru persoanele care sună sau trimite mesaje în mod abuziv, fără a avea o problemă reală.

Actul normativ se află în procedură de urgență.

Proiectul prin care Ținutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României se află în consultare publică la Camera Deputaților, prim for sesizat.

Conform propunerii, limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc. Inițiativa mai prevede că statutul de regiune autonomă a Ținutului Secuiesc poate fi desființat numai printr-un referendum organizat în Ținutul Secuiesc.