Cu legumele „curate”. Agricultura fără pământ, tot mai căutată în aglomerările urbane

Potrivit The Telegraph, LettUs Grow, o companie dedicată dezvoltării de tehnologii utilizate în aeroponie (tehnică agricolă fără sol), deține în Bristol o mică fermă la interior unde se practică un fel de agricultură industrial-urbană. Acolo se cultivă legume fără a fi nevoie de sol fertil, ci doar prin direcționarea nutrienților direct către rădăcinile plantelor.

Reprezentanții companiei își doresc acum să distribuie tehnologia în cât mai multe ferme din țară, după ce au reușit să obțină un grant de peste două milioane de lire sterline.

Fermele în cauză dispun de sisteme de reglare automată a temperaturii, controlul luminii și livrarea de nutrienți.

De asemenea, sistemul colectează date cu privire la culturile înființate de la stadiul de sămânță-răsad, la cel de recoltare, informații pe care legumicultorii le pot analiza și utiliza în vederea îmbunătățirii operațiunilor din fermă.

Vocile autorizate ale companiei susțin că aceste ferme închise nu au nevoie de teren fertil pentru a funcționa, nu folosesc pesticide și furnizează hrană consistentă și producții predictibile de-a lungul întregului an.

„Această finanțare pe care am securizat-o va genera o platformă pe baza căreia să ne dezvoltăm rapid în 2020, astfel încât să accelerăm furnizarea de tehnologii inovatoare fermierilor de pe întreg cuprinsul țării. Observăm o cerere în creștere de tehnologii noi, inclusiv la nivel global, menite să-i ajute pe fermieri să înființeze culturi neafectate de schimbările climatice”, a declarat Charlie Guy, co-fondatorul și directorul general al LettUs Grow.

Cu toate acestea, fermierii și grupurile de mediu susțin că aceste sisteme pot suplimenta agricultura convențională, însă n-o pot înlocui.

„Fermierii britanici sunt unii dintre cei mai mari dezvoltatori și utilizatori de agricultură inovativă la nivel mondial. Ei investesc în mod constant în cele mai noi tehnologii, astfel încât să se asigure că vor livra fructe și legume la cele mai înalte standarde”, a declarat președintele departamentului horticultură al NFU, Ali Capper. „Legumicultorii sunt de acord cu finanțarea dezvoltării de soluții high-tech destinate sectorului și sunt deschiși la a implementa în fermă tehnologii menite să reducă consumul de inputuri și de deșeuri generate. Este însă crucial ca aceste soluții să fie practice și accesibile pentru cultivatori. Foarte multe tehnologii care ar putea revoluționa agricultura sunt însă la distanțe mari de a deveni accesibile la scară largă. De aceea, este crucial să fie dezvoltată o nouă politică internă care să să susțină dezvoltarea de noi tehnologii aplicabile rapid în sector”.

„Inovațiile din sectorul agricol care îi susțin pe fermieri să diminueze necesarul de pesticide și erbicide ar putea fi de mare ajutor în viitor. Însă, deocamdată, solul este și va rămâne fundația existenței sectorului agroalimentar. Prioritatea pentru guvernanții britanici ar trebui să fie investițiile în inovațiile dezvoltate direct în ferme și tranziția către agricultura ecologică”, a adăugat la rândul său Rob Percival, șef al departamentului de Politici de Sănătate și Alimentație din cadul Soil Association.

Aeroponia, „cea mai eficientă tehnologie”

În articolul său „Agricultura industrial-urbană – primul pas. Pas alergător”, Varujan Pambuccian precizează că există în prezent trei tehnologii majore utilizate în agricultura verticală, și anume acvaponia (creșterea plantelor cu rădăcinile în apa în care sunt crescuți pești), hidroponia (creșterea plantelor cu rădăcinile în apă) și aeroponia (creșterea plantelor cu rădăcinile în aer, peste acestea fiind pulverizată periodic o soluție cu nutrienți).

În viziunea sa, dintre cele trei tehnologii, cea mai ineficientă s-a dovedit a fi acvaponia și cea mai eficientă aeroponia.

„Aceasta din urmă are, la rândul ei, două tehnologii importante: aeroponia și aeroponia de mare presiune, tehnologii care diferă prin modul în care este pulverizată soluția de nutrienți. În aeroponia de mare presiune, particulele de soluție hrănitoare sunt extrem de fine, ceea ce permite o mai bună absorbție din partea rădăcinilor plantei”, se precizează în documentar.

În cazul aeroponiei, plantele cresc într-un suport cu rădăcinile în aer și cu un sistem de tuburi, duze și pompe care permit pulverizarea soluției cu nutrienți. O asemenea celulă (de obicei 12-18 plante pe metru pătrat) este iluminată cu ajutorul unui panou de LED-uri. Iluminarea și hrănirea pot fi controlate de un calculator utilizând tipare de creștere care pot diferi de la o celulă la alta. Costul sistemelor de aeroponie a scăzut în mod constant, odată cu intrarea pe piață a producătorilor chinezi, azi plasându-se între 200 și 450 de euro pentru un metru pătrat de cultură.

Celulele se asamblează pe orizontală și pot fi așezate în straturi verticale.

Avantajele acestui fel de a face agricultura vin din realizarea unui climat septic și de creștere optimă a plantelor. Vorbim despre plante crescute în regim bio, creșterea lor utilizând 5% din apa necesară în agricultura convențională și având o amprentă de carbon neglijabilă.

Sursă foto: Shutterstock