Grefieri, despre abrogarea pensiilor speciale: Afectează siguranța sistemului de justiție

Scrisoarea deschisă este semnată de Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial, Sindicatul Dreptatea Vrancea, Sindicatul SinJust Bihor, Sindicatul Liber al Lucrătorilor din Justiție `Grefierul” Alba, Sindicatul Dreptatea Bacău, afiliate la Federația Publisind, în colaborare cu Asociația Grefierilor din România.

În cadrul documentului se arată că speranța de viață a grefierilor este de 58 de ani, din cauza bolilor profesionale apărute în timpul exercitării profesiei, iar puținii grefieri care ajung să beneficieze de pensia de serviciu (la împlinirea vârstei de 60 de ani) cheltuiesc cea mai mare parte a banilor pe tratamente medicale pentru tratarea acestor afecțiuni.

În acest context, grefierii spun că se încearcă renunțarea la pensiile de serviciu pentru ca factorii de decizie să câștige simpatia electorală a unei mase de oameni dezinformați sau greșit informați.

Redăm scrisoarea deschisă transmisă de grefieri:

„Doamnelor și domnilor parlamentari, guvernanți, factori de decizie asupra legilor ce influențează viața noastră, a cetățenilor acestei țări,

Scrisoare deschisă relativ la iminenta abrogare a dispozițiilor legale care reglementează pensia de serviciu pentru grefieri

Categoria noastră profesională – personalul auxiliar de specialitate din instanțe și parchete (grefierii), în continuare, aflăm din presă și nu de la domniile voastre, în cadrul unor consultări reale și efective, așa cum ne-am fi așteptat, mai ales după întâlnirile din decembrie 2019 cu Ministrul Justiției, că intenționați să votați «eliminarea» pensiilor de serviciu în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare ce va avea loc zilele acestea.

Aflăm cu stupoare și indignare că doriți să ne luați pensiile de serviciu, așa numitele «pensii speciale» pentru a câștiga simpatia electorală a unei mase de oameni dezinformați sau greșit informați, spunându-le că ajutați bugetul statutului, când, în fapt, eliminarea acestui drept poate avea consecințe negative tocmai în rândul celor care nu știu despre ce este vorba.

I. Deși am încercat să vă explicăm de ce ne-au fost acordate și se impune menținerea acestor pensii, atât în cadrul dezbaterilor din comisii, pe calea înscrisurilor oficiale în cadrul corespondenței purtate, cât și prin intermediul mijloacelor de informare mediatică, încercăm, încă o dată, să vă explicăm aici în câteva rânduri, în speranța că nu doriți să luați decizii pripite doar pentru a vă asigura electoratul la alegerile ce vor avea loc în acest an, fie ele anticipate sau la termen:

– pensia de serviciu a grefierilor este o pensie ocupațională, astfel cum este ea definită în spațiul european și a fost acordată în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană în urma transpunerii Directivei UE 86/378/CEE, ceea ce s-a concretizat în art. 77 din Legea nr. 567/2004 privind statutul categoriei noastre profesionale;

– profesia de grefier este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice, grefierilor fiindu-le interzis să desfășoare alte activități generatoare de venit, iar salariul reprezintă singura sursă de venit, spre deosebire de alte categorii profesionale;

– justiția nu se poate înfăptui fără grefieri – ședința de judecată nu se poate desfășura fără participarea grefierului, soluția instanței de judecată nu se poate pronunța în lipsa grefierului, hotărârea judecătorească este nulă fără semnătura grefierului, grefierul este un avertizor de legalitate a procedurii de citare, prin grija și mijlocirea grefierilor sunt îndeplinite majoritatea actelor de procedură, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată sau de executare a hotărârii judecătorești;

– activitatea grefierilor se desfășoară în condiții de muncă grele, vătămătoare și periculoase și este supusă unei uzuri fizice și suprasolicitări neuropsihice cu consecință directă asupra vieții și sănătății;

– activitatea sistemului judiciar este una atipică, munca nu poate fi normată tocmai din cauza specificului activității de urmărire penală și de judecată – infractorii nu dorm și nu așteaptă ora 7 pentru a săvârși o infracțiune – știm când încep, însă nu și când se termină ancheta penală și ședința de judecată;

– programul instanțelor și al parchetelor este, de regulă, între orele 8-16, însă este de notorietate că activitatea se desfășoară în medie câte 12-14 ore pe zi și chiar în zilele legale de repaus săptămânal;

– grefierii care participă la ședințe de judecată sau anchete penale nu au sărbători legale și nici religioase, indiferent de religie, chiar și în actele normative emise de domniile voastre prevedeți expres că dispozițiile prin care se acordă zile libere nu se aplică instanțelor de judecată și parchetelor care au programate audieri sau ședințe de judecată;

– pe perioada efectuării serviciului de permanență grefierii sunt consemnați la domiciliu, neavând dreptul de a părăsi localitatea sau de a-și petrece timpul «liber».

II. Atragem atenția asupra faptului că expunerea de motive a proiectului de lege supus dezbaterii nu respectă normele de tehnică legislativă impuse de prevederile art. 31 Legii nr. 24/2000, astfel cum a sesizat și Consiliul Legislativ prin avizul negativ pe care l-a acordat proiectului de lege, ridicând probleme de legalitate și neconstituționalitate.

Totodată, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ o propunere legislativă similară, apreciind că o astfel de reglementare ar constitui un regres al reglementării în domeniul pensiilor de serviciu, care, alături de consecințele negative de ordin material pe care o astfel de măsură le-ar avea asupra acestei categorii de personal, trebuie avută în vedere și necesitatea asigurării unei predictibilități a cadrului normativ.

Consiliul a motivat că dreptul la pensia de serviciu a personalului auxiliar a fost reglementat prin Legea nr. 567 în anul 2004, ulterior reglementările au fost eliminate prin Legea nr. 119 din anul 2010, pensia de serviciu a personalului auxiliar de specialitate devenind pensie în înțelesul Legii nr. 19/2000, iar prin Legea nr. 263/2010 s-a prevăzut abrogarea articolelor referitoare la dreptul la pensia de serviciu, pentru ca, ulterior, în anul 2015, pensiile de serviciu să fie reintroduse prin dispozițiile art. 1 din Legea nr. 130/2015.

În acest context normativ, este evident că o nouă eliminare a pensiei de serviciu ar contraveni flagrant principiului predictibilității cadrului normativ.

O atare modificare legislativă este de natură să afecteze siguranța activității desfășurate în sistemul de justiție prin atingerea adusă garanțiilor sociale recunoscute personalului din justiție, fără de care activitatea «autorității judecătorești» nu poate fi organizată și desfășurată.

III. Înainte de a vă exprima votul, care sperăm să fie unul rațional și nu electoral, ar fi bine să cunoașteți și partea mai puțin plăcută a profesiei noastre:

– speranța de viață a grefierilor este de 58 de ani, foarte redusă în comparație cu alte categorii profesionale, iar asta din cauza bolilor profesionale apărute în timpul exercitării profesiei (afecțiuni ale sistemului locomotor și ale coloanei vertebrale, tulburări de vedere din cauza lucrului exclusiv la calculator, afecțiuni ale pielii generate de bacterii și mucegaiuri, afecțiuni ale sistemului respirator – astm dezvoltat din cauza prafului de pe dosare, cancer de diverse tipuri, etc.);

– puținii dintre noi care ajung să beneficieze de pensia de serviciu (la împlinirea vârstei de 60 de ani) cheltuiesc cea mai mare parte din pensie pe tratamente medicale pentru tratarea acestor afecțiuni, deoarece sistemul medical la care am contribuit în anii de muncă și fără să apelăm la el se dovedește incapabil acum să ne trateze gratuit;

– rata divorțului este foarte ridicată în sistemul judiciar tocmai din cauza specificului activității de judecată și a timpului excesiv petrecut în instanțe și parchete, departe de familie, pentru a contribui la înfăptuirea actului de justiție; în plus, femeile din această profesie se confruntă cu probleme de infertilitate și avort spontan.

IV. Dacă vă pasă cu adevărat de bugetul țării și doriți să-l salvați prin tăierea pensiilor noastre, ei, bine, aflați că nu noi îl împovărăm, întrucât suntem 1800 de pensionari, cu o pensie medie de 4359 lei, din care mai puțin de jumătate sunt suportați de bugetul de stat, restul sunt calculați pe baza principiului contributivității.

Să înțelegem că acești 1800 de pensionari căpușează atât de mult bugetul statului prin pensiile de serviciu de care beneficiază și e absolut necesar să le tăiați, în raport de cele câteva sute de mii pe care le păstrați?

Unde mai este atunci echitatea și justiția socială!?

În plus, impactul financiar asupra bugetului statului este unul nesemnificativ, întrucât potrivit datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice, în anul 2019, beneficiari ai pensiei de serviciu din rândul categoriei noastre profesionale sunt 1800 de persoane, în scădere cu 14 persoane față de anul 2018 (1814 beneficiari), astfel că putem spune că suntem «eliminați» pe cale naturală… așa că nu trebuie să vă obosiți să abrogați prevederile legale care conferă dreptul la pensie.

Sistemul judiciar din România este generator de venituri din plata taxelor judiciare de timbru, care dacă nu ar fi direcționate către bugetele administrațiilor publice locale și ar fi redate sistemului judiciar, ar reprezenta o sursă considerabilă de venit pentru o autofinanțare corespunzătoare.

V. Dorim să vă mai informăm că personalul din sistemul de justiție se întinerește pe zi ce trece, recrutarea grefierilor având loc preponderent prin intermediul Școlii Naționale de Grefieri, pe baza unui concurs național, unde concurența este foarte mare și o condiție de participare este să fii licențiat în drept. Astfel, apreciem că sistemul judiciar din România se reformează inclusiv prin recrutarea de grefieri tineri și bine pregătiți care să contribuie la înfăptuirea unui act de justiție la cel mai înalt grad de profesionalism.

Ori, cei care decid să urmeze cariera de grefier o fac și pentru predictibilitatea unui viitor ce includea pensiile de serviciu, care acum se pare că sunt puse sub semnul întrebării. Astfel, abrogarea pensiei de serviciu va conduce la deprofesionalizarea categoriei și va determina absolvenții facultăților de Drept să urmeze alte cariere juridice.

VI. Ne dorim să votați cu rațiunea și nu electoral, deși știm că mandatele domniilor voastre depind de votul electoratului care este însetat de sânge, instigat la ură împotriva sistemului bugetar și care crede că prin eliminarea pensiilor de serviciu vor crește peste noapte condițiile de trai în România și nu vă dorim să ajungeți în prezent în instanțele și parchetele din țară și să vă loviți de problemele reale ale sistemului judiciar, care sunt încă nerezolvate, printre care enumerăm: subfinanțarea cronică, deficitul acut de resursă umană, volumul de activitate în continuă creștere, necesitatea dotării corespunzătoare cu aparatură tehnică modernă, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru respectarea unor cerințe minime de sănătate și securitate în muncă, ș.a.m.d.

Totodată, am fi fost încântați să vedem interesul dvs. pentru rezolvarea inechităților salariale din sistem și adoptarea unor măsuri legislative în vederea înlăturării plafonării instituite de actuala lege a salarizării ori pentru uniformizarea salariilor sau pentru plata orelor suplimentare.

VII. Deși ne-am fi dorit să rezolvăm problemele categoriei noastre profesionale în cadrul procesului de dialog social prin care partenerii sociali se informează, se consultă și negociază în vederea stabilirii unor acorduri în probleme de interes comun, se pare că singura variantă pe care ne-o lăsați la dispoziție este întreruperea activității în instanțe și parchete, la nivel național, organizațiile noastre demarând deja procedurile în acest sens.”

Foto: caracter ilustrativ