Din totalul de peste 100 de miliarde de tone de materie primă utilizată în sectorul de producție, doar 8,6 la sută sau circa 8,6 miliarde tone de minerale, metale, combustibili fosili și biomasă au fost reintroduse în serviciu, în 2017, potrivit unui raport al Circle Economy, citat de Reuters.
Asta în comparație cu cele 9,1 procente (8,463 miliarde tone) de materie primă reutilizată în 2015, an în care consumul anual total fusese de 93 miliarde tone, potrivit spuselor CEO-ului companiei, Harald Friedl.
„Pentru prima dată în istorie, mai mult de 100 de miliarde de tone de produse naturale sau semifabricate au intrat în economia globală, într-un an„, a adăugat acesta. „Mergem din rău în și mai rău în termeni de circularitate. Această știre este una dramatică la început de an, motiv pentru care trebuie neapărat să acționăm”.
Pentru a reduce nivelul deșeurilor și al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și pentru a încerca să menținem în limite creșterea temperaturilor la nivel global, economiile trebuie să încerce să devină „circulare” prin reutilizarea și reciclarea materialelor, afirmă grupurile de ecologiști.
Cantitatea de materie primă pe care o folosim s-a triplat din 1970 încoace și s-ar putea dubla din nou până în 2050, asta dacă nu va fi luată nicio măsură eficientă, avertizează specialiștii ONU.
Friedl a mai adăugat că lumea continuă să se bazeze pe procesarea materiei prime brute (cum este și cazul petrolului sau, mai nou, al cerealelor) pentru a majora cantitățile de combustibili, în detrimentul utilizării mai responsabile a resurselor existente.
„Riscăm un dezastru global dacă vom continua în acest fel, să utilizăm fără măsură resursele lumii„, a mai precizat Friedl. El militează pentru acțiuni ferme și rapide în vederea menținerii creșterii temperaturilor la nivel global în limitele adoptate în 2015 la Paris.
Guvernele trebuie să fie vârful de lance în ceea ce înseamnă schimbări în propriile economii, a mai precizat pentru Reuters șeful Circle Economy, prin colaborare în ceea ce înseamnă strategii circulare, relația cu mediul de afaceri, cu grupurile ecologiste și cu cele academice, precum și prin crearea unor fișe de parcurs naționale.
Până în prezent, doar câteva țări ale blocului comunitar (UE28) au adoptat asemenea fișe de parcurs, iar în 2019, Columbia a devenit primul stat latino-american care a lansat o astfel de politică similară, se precizează în documentul citat.
„Guvernele, cercetătorii și companiile care lucrează îndeaproape, astfel încât să dezvolte conceptul de economie circulară, ar trebui să disemineze rezultatele obținute în ceea ce privește lanțurile de distribuție, emisii și extracția de materie primă”, a precizat Friedl. „O coaliție globală de susținere a economiilor circulare este și ea necesară, în condițiile în care eforturile voluntare și deseori fragmentate din prezent nu pot susține îndeajuns de mult traniziția”.
Pe de altă parte, Cristianne Close, un expert pe zona de piață globală în cadrul WWF, a precizat la rândul său că sistemele economice și financiare au promovat consumul nesustenabil și au degradat mediul înconjurător.
„Economia circulară furnizează un cadru tangibil de reducere a impactului pe care omul îl are asupra mediului, de protecție a ecosistemelor și de trai în limitele pe care ni le oferă planeta”, a precizat ea într-o declarație publică.
Plan de acțiune la nivel UE cu impact la nivel național
Economia circulară pune accent pe reciclarea deșeurilor, dar și pe modul în care sunt realizate produsele, astfel încât deșeurile rezultate să fie într-o cantitate cât mai mică. Din 2015 există un plan de acțiune adoptat de blocul comunitar, cu un set de măsuri multisectoriale legate de deșeuri, vehicule scoase din uz, deșeuri rezultate din echipamente electrice și electronice, ape uzate și alte măsuri care ar trebui să conducă statele membre UE la câteva ținte bine stabilite, au explicat specialiștii români în domeniu.
Potrivit studiului SPOS 2018 „Tranziția către o economie circulară. De la managementul deșeurilor la o economie verde în România”, la nivel european au apărut o serie de inițiative în ceea ce privește economia circulară, printre care și Platforma europeană a părților interesate cu privire la economia circulară (European Circular Economy Stakeholder Platform) care facilitează schimbul de bune practici între factorii interesați și pune la dispoziția acestora o bază de date ce include bune practici la nivel european.
De asemenea, există platforma europeană de colaborare în domeniul clusterelor (European Cluster Collaboration Platform, ECCP) care sprijină colaborarea între clusterele tematice din UE, precum și inițiativele la nivel internațional, cât și Rețeaua europeană a întreprinderilor (Enterprise Europe Network)include aproximativ 600 de organizații din peste 60 de țări în scopul sprijinirii IMM-urilor pentru accesul la oportunitățile de finanțare pentru ecoinovare, eficiența energetică și a resurselor etc.
În UE, realizarea de strategii și/sau planuri de acțiune pentru economia circulară se realizează printr-un proces de consultare a tuturor factorilor interesați, fiind coordonat de către autoritatea publică centrală de mediu atât în Olanda, cât și în Spania.
În acest sens, au fost create grupuri de lucru interministeriale dedicate implementării conceptului economiei circulare, respectiv a bioeconomiei circulare.
Slovacia și-a modificat legislația privind managementul deșeurilor pentru a include economia circulară și bioeconomia (avea în vedere adoptarea noii legi la sfârșitul anului 2019).
În 2017, Guvernul italian a publicat un document strategic privind economia circulară, care este însoțit de un „manifest” de sprijin semnat de maimulte companii private.
În Finlanda a fost adoptat în2017 planul național pentru economie circulară, care a fost o forță motrice pentru dezvoltarea planurilor regionale pentru economia circulară.
Franța a adoptat în 2018 o fișă de parcurs privind economia circulară. Acest demers a stimulat apariția strategiilor la nivel regional/oraș.
România este și ea semnatara inițiativei Europei Centrale și de Est pentru agricultura bazată pe cunoaștere, acvacultură și silvicultură în bioeconomie (BIOEAST) – lansată de Grupul de la Vișegrad plus Bulgaria, Croația, România și Slovenia – care contribuie la dezvoltarea Spațiului European de Cercetare în sectoarele bioeconomiei (în special în agricultură).
Sursă foto: Pixabay