O asociație de procurori cere CSM să dea aviz negativ în cazul Giorgianei Hosu, propusă ca șef DIICOT

Solicitarea asociației de procurori se bazează pe faptul că Hosu „nu are calitățile necesare pentru această funcție”.

„Pentru garantarea independenței justiției nu este suficient ca procurorii care candidează pentru funcțiile de conducere de rang înalt să fie evaluați de către secția pentru procurori din cadrul CSM doar prin prisma proiectului de management și a prestației la interviuri, ci este necesar să fie avute în vedere și elementele de viață profesională sau privată care nu recomandă candidații sau care creează vulnerabilități evidente pentru Ministerul Public”, explică AIJ.

Conform sursei citate, Giorgiana Hosu a fost procuror de caz în dosarul „Caracal”, iar modul „defectuos” în care a gestionat ancheta a dus la demisia procurorului-șef DIICOT de la acea vreme, cerută de însuși Președintele României.

„Doamna Hosu Elena Giorgiana este procuror de caz în dosarul „10 August”, cu privire la care există indicii de gestionare defectuoasă. De la reunirea, la 1 iulie 2019, a acestui dosar, instrumentat inițial de Secția Parchetelor Militare a PÎCCJ, cu un dosar al DIICOT privind presupuse infracțiuni contra ordinii constituționale, nu s-a explicat în ce ar consta infracțiunile care atrag competența direcției și nu s-a comunicat că s-ar fi avansat cu cercetările în vreuna din cauzele reunite. Singurele lucruri care se cunosc despre evoluția dosarului sunt că procurorul militar care s-a sesizat din oficiu și a efectuat inițial acte de urmărire penală a fost citat ca martor – act contrar Codului de procedură penală – și că audierea urma să se facă de către un polițist care, potrivit legii, ar putea efectua numai acte de urmărire penală cu privire la care a fost delegat expres de procurorul DIICOT. Situația (atipică) a fost semnalată printr-o scrisoare deschisă semnată de procurorul militar, care a atras atenția că prin acest act ilegal se tinde spre anularea urmăririi penale. DIICOT nu a mai revenit cu citarea sa și nu a dat vreun comunicat cu privire la incident”, precizează procurorii din AIJ.

Dosarul „10 August” are în prezent număr de 2019, ceea ce sugerează că s-a procedat la o disjungere, posibil tocmai față de faptele care au atras, în mod artificial, competența facultativă a DIICOT, mai spun magistrații din asociație.

„Lipsa oricăror comunicări publice cu privire la evoluția dosarului „10 August”, dosar cu implicații politice, care se referă la un eveniment relevant în istoria recentă a României și interesează în mod direct un număr foarte mare de persoane fizice și instituții ale statului (aspecte care îl plasează în aceeași categorie cu dosarele Revoluției și Mineriadelor și îl expune la riscul de a avea aceași soartă) contrastează cu abundența de comunicări referitoare la dosarul „Caracal” și este imputabilă doamnei Hosu Elena Giorgiana, în calitatea sa de conducător al DIICOT”, menționează sursa citată.

Procurorii amintesc că, recent, a apărut în presă rechizitoriul emis de DIICOT în cazul „Caracal”, sub forma unui .PDF, cu litere foarte precis conturate, cu logo-ul DIICOT prezent în fundal, pe fiecare pagină, fără semnături, fără ștampile, fără pasaje cu date personale acoperite, fără vreo rezoluție sau altceva scris de mână și fără urme vizibile de intervenție cu vreun program de editare foto, în schimb cu un link activ la adresa de e-mail a DIICOT.

„Aspectul documentului, de fișier creat prin convertirea unui fișier de text editabil, iar nu prin scanare și editare foto, conduce la suspiciunea că acesta ar proveni dintr-un calculator al DIICOT. În condițiile în care dosarul se află în faza de cameră preliminară, nepublică, rechizitoriul nu ar fi trebuit să ajungă public. Ținând cont de detaliile conținute, anumite pasaje ale rechizitoriului trebuie considerate ca nefiind destinate publicității indiferent de faza procesuală, și chiar și după finalizarea procesului penal, pentru că afectează memoria victimelor”, conform AIJ.

Magistrații din „Inițiativa pentru Justiție” mai spus că Giorgiana Hosu, în calitate de conducător al DIICOT, este prima persoană responsabilă de luarea măsurilor necesare pentru prevenirea unor astfel de incidente, este prima persoană care ar fi trebuit să întocmească un act de sesizare cu privire la o posibilă infracțiune de serviciu (omisiunea sesizării fiind de asemenea infracțiune) și este prima persoană care ar fi trebuit să prezinte public regretele sale familiilor victimelor pentru expunerea la suferințe morale nenecesare prin apariția în presă a rechizitoriului.

„Semnalăm vulnerabilitatea deosebită pe care o prezintă o eventuală numire a doamnei procuror Hosu Elena Giorgiana în fruntea DIICOT în condițiile în care soțul acesteia, polițist, este trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, inclusiv în dosare instrumentate de aceasta (dosarul 3603/3/2017, care a avut termen la Tribunalul București chiar în ziua anunțării de către ministrul Justiției a propunerii sale). Cu privire la acest aspect, arătăm că respectarea prezumției de nevinovăție nu înseamnă luarea unei decizii în mod imprudent”, mai spusn procurorii.

Giorgiana Hosu va fi audiată de CSM în 11 februarie. Până pe 14 februarie, Consiliul Superior al Magistraturii va decide dacă va emite aviz negativ sau pozitiv în cazul actualului șef interimar al DIICOT.