Anual, cetățenii americani aruncă mâncare în valoare de 240 miliarde de dolari. Românii aruncă 6.000 de tone de alimente, zilnic

Economiștii implicați în studiu spun că dacă se împarte această sumă la cele 128,6 milioane de gospodării nord-americane, rezultă un total al pierderilor generate de risipa alimentară de 1.866 dolari pe gospodărie.

Această ineficiență din sectorul economiei alimentare are implicații în domeniul sănătății, în cel al securității alimentare, al marketingului alimentar și în schimbările climatice, a precizat Edward Jaenicke, profesor de economie agricolă din cadrul Penn State, citat de presa străină.

„Descoperirile noastre sunt în concordanță cu studiile anterioare, care au relevat că 30-40% din totalul cantității de alimente produsă în SUA rămâne neconsumată, ceea ce înseamnă că resursele utilizate în producerea acestor alimente neconsumate, incluzând aici terenul agricol, energia, apa și forța de muncă sunt irosite, de asemenea”, a adăugat Jaenicke. „Însă, acest studiu este primul care identifică și analizează nivelul de risipă alimentară la nivel de gospodărie individuală, fapt care a fost aproape imposibil de cuantificat anterior, pentru că nu existau date la zi, comprehensive, despre alimentele neconsumate la nivel de gospodărie”.

Cercetătorii de la Penn State au depășit însă această limitare prin împrumutarea metodologiei din domeniile economiei producției agricole și alimentare – care modelează proprietatea funcției de producție de a transforma intrările în ieșiri – și știința nutrițională prin care înălțimea, greutatea, sexul și vârsta unei persoane pot fi utilizate pentru a calcula necesitățile de energie metabolică pentru a menține greutatea corporală.

Cu ajutorul acestei abordări inovatoare, Jaenicke și Yang Yu, doctorand în economie agricolă, de mediu și regională, au analizat datele brute provenite de la cele 4.000 de gospodării care au participat la recensământul USDA – National Household Food Acquisition and Purchase Survey, cunoscut și ca FoodAPS. Statisticile cu privire la achiziția de alimente disponibile în acest recensământ au fost tratate ca „intrări”.

Food APS a colectat, de asemenea, dimensiunile biologice ale participanților, oferindu-le cercetătorilor posibilitatea să aplice formule din științele nutriționale, astfel încât să determine ratele metabolice de bază și să calculeze energia necesară membrilor unei gospodării să-și mențină greutatea corporală, informații care au fost catalogate ca „ieșiri”.

Diferența dintre cantitatea de alimente achiziționate și cea necesară menținerii greutății corporale reprezintă ineficiența de producție în acest model, fapt care se traduce în hrană neconsumată, altfel spus risipită.

„Bazându-ne pe estimările noastre, cantitatea medie de alimente aruncate într-o gospodările nord-americană a reieșit că ar fi de 31,9% din totalul achiziționat”, a spus Jaenicke. „Mai bine de două treimi dintre gospodăriile prinse în studiul nostru generează o risipă de alimente care se situează în intervale cuprinse între 20-50%. Cu toate acestea, chiar și acele gospodării cu cel mai mic nivel de risipă alimentară generează totuși un procent de 8,7% alimente aruncate”.

În plus, datele demografice colectate ca parte din studiu au fost utilizate pentru a analiza diferențele în ceea ce privește risipa alimentară la nivel de gospodărie, cu o varietate de caracteristici.

Spre exemplu, gospodăriile cu un nivel mai mare al veniturilor generează mai multă risipă alimentară, iar membrii celor cu o dietă mai sănătoasă, care include mai mult fructele și legumele perisabile, aruncă și ei mai multe alimente, potrivit cercetătorilor.

„Este posibil ca acele programe care încurajează dietele sănătoase să genereze neintenționat și mai multe deșeuri alimentare”, a adăugat Jaenicke. „Asta ar trebui să dea de gândit din punct de vedere al politicilor, mai exact cum putem perfecționa aceste programe, astfel încât să reducem risipa potențială de alimente”.

Tipurile de gospodării asociate cu o cantitate mai mică de alimente aruncate le includ pe cele cu și o mai mare insecuritate alimentară, în special cele care participă în programul federal SNAP de asistență alimentară, precum și gospodăriile cu un număr mai mare de membri.

În plus, anumite produse de băcănie sunt vândute în cantități care poate influența risipa alimentară.

Printre gospodăriile care generează cantități mici de alimente aruncate sunt cele ale căror membri utilizează liste de cumpărături, precum și cele care trebuie să călătorească pe distanțe mai mari pentru a se aproviziona.

Românii aruncă 6.000 de tone, zilnic. 53% din deșeurile alimentare provin din gospodării

Aproximativ 53 de procente din deșeurile alimentare provin din gospodării, iar 6.000 de tone de alimente se aruncă zilnic, în România, conform afirmațiilor coordonatorului Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, Laszlo Borbely, de marți, 26 noiembrie 2019.

„Aruncăm 6.000 de tone de alimente zilnic, în România, 2,2 milioane de tone pe an. Este foarte mult, deși, repet, în UE suntem pe un loc destul de onorabil față de alte țări care aruncă și mai mult”, a precizat Borbely, la conferința internațională „Împreună combatem risipa alimentară”, organizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului, în parteneriat cu Asociația Sărbătoarea Gustului.

Potrivit precizărilor oficialului guvernamental, 53 de procente din deșeurile alimentare provin din gospodării.

„53% (n.r. – din deșeurile alimentare) sunt din gospodării (…) Înseamnă că e vorba de noi, de cetățeni, e vorba de cum ne gospodărim (…). S-au făcut studii, foarte mulți și-ar dori să poată colecta deșeuri alimentare, le-ar putea valorifica, dar trebuie să existe un sistem pus la punct, se degradează mâncarea, o estimare greșită a cantității când mergem și cumpărăm alimente, cumpărături în exces, deci 11,9% se aruncă din mâncarea cumpărată, în Europa media este dublă, deci stăm puțin mai bine, dar încă avem foarte multe de făcut”, a adăugat Borbely.

Sursă foto: Penn State