Prima pagină » Magazin » Cum a trăit Mihai Eminescu momentul Unirii lui Cuza. Tatăl poetului era antiunionist convins: „Scumpa noastră Moldovă ar fi amarnic lovită”

Cum a trăit Mihai Eminescu momentul Unirii lui Cuza. Tatăl poetului era antiunionist convins: „Scumpa noastră Moldovă ar fi amarnic lovită”

Cum a trăit Mihai Eminescu momentul Unirii lui Cuza. Tatăl poetului era antiunionist convins: „Scumpa noastră Moldovă ar fi amarnic lovită
Memorialistul Nicolae Petrașcu a descris în una dintre lucrările sale cum a trăit Mihai Eminescu momentul Unirii de la 24 ianuarie. Deși tatăl poetului era un antiunionist declarat și susținea că în urma Unirii Moldova „ar fi amarnic lovită", poetul, care pe atunci avea nouă ani a privit cu bucurie ziua de 24 ianuarie 1859.

Mihai Eminescu avea nouă ani când s-a înfăptuit Unirea lui Cuza și avându-l profesor pe marele patriot Aron Pumnul (La moartea căruia Eminescu a scris poezia „La mormântul lui Aron Pumnul”), Eminescu avea congingeri unioniste și dragoste pentru românitate.

Memorialistul Nicolae Petrașcu, discipol al lui Titu Maiorescu, a relatat cum a trăit Eminescu momentul Unirii.

Copilul Mihai Eminovici se afla în vacanța de iarnă la țară în perioada în care s-a înfăptuit Unirea, iar tatăl său, care făcea parte din grupul antiunionist, i-a adresat o scrisoare caimacanului Vogoride în care critica ceea ce avea să urmeze: „Scumpa noastră Moldovă ar fi amarnic lovită dispărând de la Focșani. Strămoșii ar blestema din gropnițele lor…”, scria Gheorghe Eminovici, tatăl lui Mihai Eminescu.

În ciuda convingerilor tatălui său, Mihai Eminescu a primit cu bucurie Unirea:

„În ajunul Unirei, tatăl său plecă la Iași, iar el, auzind de la țăranii strânși în fața casei Popii Vasile că se va înfăptui a doua zi actul Unirei, se întoarse repede acasă strigând de bucurie: -Ura!, trăiască Unirea. Și, fără să mai aștepte, începu de cu noapte să împodobească gardul și pridvorul casei cu ramuri de brad verde și ferestrele cu hârtie colorată. A doua zi, cântece și veselie pe toți țăranii din sat care cu micul Eminescu printre ei jucau de cutremurau dealurile și răsunau pădurile”, a scris Nicolae Petrașcu, potrivit adevărul.