„ANAF-ul” Mediului duce lipsă de personal. „La registratură sunt doar doi oameni care gestionează intrarea documentelor, cu un pix și cu o foaie. Avem, în medie, doar 0,7-0,8 inspectori fiscali pe județ”

Șeful instituției a declarat că instituția pe care o conduce, denumită sugestiv de domnia sa „ANAF-ul Mediului”, suferă la capitolul vizibilitate, dar și la cel al numărului de inspectori fiscali. Și asta pe lângă problema cu lipsa digitalizării la înregistrarea intrării documentelor în AFM, respectiv cea cu proasta funcționare a sistemelor de emitere de decizii de plată, deja implementate.

„Primul lucru când am intrat în instituție – m-am lovit de registratură. Spre surprinderea mea sunt doi oameni care gestionează modurile de intrare a documentelor cu un pix și cu o foaie. Asta în condițiile în care, această instituție gestionează anual peste 120.000 de cereri, zeci de mii de dosare de la persoane fizice (un dosar, la rândul său, cuprinde sute, mii de pagini), sute de cereri de finanțare de la UAT-uri și multe altele. Este o problemă pe care nu numai că trebuie s-o rezolvăm, dar o vom rezolva pentru că putem”, a afirmat șeful AFM. „Cum este posibil ca, la departamentul juridic (…), un jurist să gestioneze în medie 400-600 de dosare? Eu vin din mediul juridic. Știu ce înseamnă un dosar. Avem 365 de zile pe an. Juristul are 500 de dosare. Ce-aș putea să-i spun eu acelui om dacă a greșit ceva? Cum îl pot eu trage la răspundere? De multe ori, inclusiv partea voită poate fi trecută ca motiv prin lipsa de timp, lipsa de personal… „.

El a adăugat că sunt departamente în care s-a încercat implementarea unei forme de digitalizare, una care însă nu funcționează în „parametri normali”.

„Unele funcționează, iar la altele este de lucrat, cu siguranță. Trebuie să avem o digitalizare a instituției; suntem în anul 2020. Cum să completăm cu pixul pe foaie? Acest mod de gestiune manual, voit, nevoit, nu știu, pierdem, sau se pot rătăci, o fițuică, o foaie, orice fel de document care atrage niște prejudicii pentru niște dosare de finanțare, dosare litigioase etc, etc. Problema aceasta a soft-ului chiar este importantă și trebuie realizată”, a precizat totodată Dojană. „Cel mai important soft al acestei instituții este cel prin care verificăm și ținem evidența contribuabililor. Îi avem într-o bază de date și apoi emitem niște documente, prin care le cerem aceste taxe și contribuții. Avem dosare litigioase, pierdute pentru că acest «minunat» soft a fost neprietenos în acel moment, emițând decizii de impunere pe sume diferite. Omul știa că trebuie să dea 10 lei, iar eu i-am spus că trebuie să dea 15 lei sau poate i-am spus să-mi dea 5 lei. Cum s-a ajuns la această problemă? Rămâne de văzut ulterior”.

În ceea ce privește prerogativele de control ale AFM, Dojană consideră că instituția sa suferă și aici, de această dată la capitolul subdimensionare. Ca exemplu, el arată cu degetul către București, oraș căruia îi sunt alocați 20 de inspectori fiscali, în timp ce la nivel de județ, după un calcul matematic, media arată un total de 0,7-0,8 astfel de specialiști, adică nici măcar unul.

În plus, pe lângă subdimensionare, la AFM există și o problemă legată de necesar, în condițiile în care deplasările pe teren ale inspectorilor se fac uneori cu resurse proprii, pe drumuri cu grad înalt de periculozitate inclusiv pentru integritatea corporală a acestora.

„(…) Suntem, în mare, cam 250 de oameni. Controlăm însă un teritoriu național! Noi suntem doar aici. La această oră, în teren, avem în medie un număr de doar 0,7-0,8 inspectori fiscali care să verifice existența acestor contribuabili, care să ne aducă aceste taxe; nu avem nici măcar unul pe județ. Acel om trebuie să se ducă și să găsească acei contribuabili. Cum ne ducem? Simplu! Cu mașini personale, cu mijloace de transport, o mai luăm și pe jos, pe unde mai sunt niște cărări, pentru că, deh, unii contribuabili sunt de un anumit gen; îi găsim mai greu. Este grav. Avem în București 20 de inspectori, în schimb. Nu contează. Suntem foarte, foarte, foarte puțin dimensionați. Suntem în ziua în care suntem și trebuie să rezolvăm lucrurile acestea. Este nevoie de mai mulți oameni”, a mărturisit șeful AFM într-o conferință de presă. „Vorbeam de vizibilitate – noi nu suntem cunoscuți. Am avut cazuri în care ne duceam în astfel de inspecții și întreba lumea: – Cine sunteți voi? AFM! Și cine este AFM? Ce facem? Cum ajungem să fim cunoscuți? (…) Trebuie să dezvoltăm mai multe campanii, astfel încât acel contribuabil să știe cine suntem și ce facem. Foarte mulți ne-au adus la cunoștință că recunosc AFM, dar că nu știu ce au de plată, nu știu ce trebuie să facă”.

Nu în ultimul rând, Dojană consideră că dacă numărul de angajați ar fi optim, gradul de colectare de taxe ar fi mai mare.

„Toate aceste contribuții pe care le luăm – taxele – prin ele noi dezvoltăm și implementăm alte proiecte. Dacă am funcționa la o capacitate normală, referitor la Rabla, spre exemplu, sunt convins că am putea să asigurăm un minimum de 100.000 de beneficiari. Cum ajungem la asta? Trebuie să mărim numărul de oameni, cel puțin pe partea de control. Și nu numai în acest departament care este foarte, foarte important”, a conchis Dojană.

Potrivit precizărilor sale, bugetul AFM pe anul 2020 este de aproximativ 570 de milioane de lei, asigurat din venituri.

Sursă foto: Gândul