Psihologul Daniel David, candidat pentru funcția de rector al UBB: Universitatea trebuie să se deschidă intelectual și ca infrastructură spre societate

Daniel David, profesor în psihologie clinică și psihoterapie, președintele Asociației Psihologilor din România, profesor asociat al unor instituții străine de renume, candidează la conducerea Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, oraș a cărui dezvoltare rapidă l-a clasat pe locul 3 în clasamentul Forbes Best Cities 2019.

În această lume, în care, spune Daniel David, oamenii au un nivel avansat de educație, iar accesul la cunoaștere este democratizat substanțial, candidatul la funcția de rector al UBBconsideră că universitatea trebuie să fie un participant activ și că trebuie să devină ea însăși un spațiu deschis pentru cei din afara comunității academice tradiționale.

Prof. univ. Dr. Daniel David, în vârstă de 48 de ani, este, din 2016, prorectorul UBB pentru cercetare, competitivitate – excelență și publicații științifice.

Alegerea noului rector al UBB va avea loc în 3 martie. Contracandidatul phihologului Daniel David este teologul Pr. Prof. univ Ioan Chirilă.

Care sunt principalele obiective ale programului dvs?

Răspunsul se regăsește în „Programul ProUBB+ : UBB – Universitate de clasă mondială (world-class) prin încredere și deschidere”. Astfel, plasez candidatura mea la funcția de rector al UBB în paradigma unei universități de clasă mondială (world-class), care să exprime, totodată, valorile noastre fondatoare și virtuțile care consider că trebuie să le fie asociate – Tradiție (prin Bun-simț) și Excelență (prin Raționalitate/Înțelepciune) -, în spiritul umanist modern al încrederii și deschiderii, pentru a genera o cultură organizațională a solidarității și cooperării, într-un cadru instituțional dominat de etică, un cadru menit să susțină apoi cu onoare și curaj misiunea noastră universitară.

Conform acestui program, excelența nu este un aranjament exclusivist, ci, într-o înțelegere umanistă, o formă incluzivă de a susține și stimula valoarea fiecărui membru activ al comunității academice. Mai precis, excelență înseamnă instituționalizarea unui standard înalt de calitate academică, pe care îl putem implementa în UBB, cu responsabilitate instituțională, rigoare administrativă și empatie colegială. Urmând programul propus, UBB devine prima universitate a țării – generatoare de caractere și competențe, de buni cetățeni, fiind o sursă de bunăstare bazată pe cunoaștere pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru întreaga țară, un reper fundamental în știința și cultura națională – și, totodată, o universitate de referință la nivel internațional, promovând cultura română și contribuind la dezvoltarea unei civilizații umane bazate pe cunoaștere.

Mai precis spus, în Programul ProUBB+, cele trei misiuni principale ale unei universități world-class – educație, cercetare-devoltare-inovare și relația cu societatea – se îmbină echilibrat, asigurând atât valorificarea potențialului fiecărui angajat al UBB, cât și satisfacerea intereselor diverse ale studenților. Desigur că fiecare dintre cele trei misiuni trebuie realizată cel puțin la nivelul unor standarde de calitate/performanță, așa cum sunt ele cerute de reglementări interne/naționale și definite, acolo unde este posibil, de comunitatea UBB. Dincolo de aceste standarde minimale, fiecare membru al comunității UBB se poate proiecta în funcție de valorile/interesele sale, în a performa într-una sau alta (sau, poate, într-o variantă mixtă, în toate cele trei) dintre misiunile UBB. Diversitatea opțiunilor, respectul pentru acestea și încurajarea rutelor mobile de evoluție în cariera academică constituie o componentă fundamentală a acestui program.

În plus, o universitate world-class de astăzi își realizează cele trei misiuni apelând la o nouă paradigmă academică, pe care Programul ProUBB+ o definește prin încredere și deschidere. Încrederea înseamnă că programele academice și corpul didactic/de cercetători își stabilesc singuri țintele de dezvoltare, respectiv traiectoriile și indicatorii de carieră (bottom-up), inserându-se într-un cadru general, definit minimal (top-down), managementul academic având mai ales rolul de a verifica îndeplinirea acestora și de a aloca resurse și sarcini în funcție de aceste planuri de dezvoltare. Ideea că managementul este singura structură care stabilește direcții de acțiune și indicatori de performanță și de evaluare este complet depășită în universitatea actuală, logica fiind cea a co-participării/cooperării, pe fondul încrederii. În acest demers, accentul pe calitate trebuie treptat să devină complementar focalizării asupra cantității, iar în anumite segmente chiar să înlocuiască accentul pe cantitate.

Deschiderea are în vedere două aspecte esențiale. Primul aspect se referă la faptul că universitatea are și rolul de a cataliza procesele de cunoaștere din afara universității, fiind un participant activ în lumea sa, lucru absolut necesar azi, când oamenii au un nivel avansat de educație, iar accesul la cunoaștere este democratizat substanțial față de epocile anterioare. Al doilea aspect se referă la faptul că universitatea trebuie să devină ea însăși un spațiu deschis pentru cei din afara comunității academice tradiționale (studenți/cadre didactice/cercetători/personal administrativ), care doresc să se implice, competent și creativ, în cunoaștere.

Ce vă recomandă pentru această poziție la conducerea UBB? Veți mai putea dedica timp cercetării și lucrărilor științifice?

Trăim într-o lume în care mediul academic este globalizat la nivel internațional. Eu m-am format în acest mediu (la nivel doctoral și postdoctoral) și lucrez în acest mediu (ca adjunct professor), astfel încât cred că pot contribui la o bună integrarea a UBB în aria academică europeană/internațională, în beneficiul comunității noastre.

Cu siguranță, timpul pentru activitățile mele academice se va reduce, dar investiția mea de timp în administrație va duce la creșterea șansei mai multor colegi/studenți de a beneficia de normalitatea unei universități moderne. Sunt pregătit să accept asta!

Cu ce greutăți vă așteptați să vă confruntați în mandatul dvs, dacă veți obține voturile colegilor?

Nu mă aștept la mari dificultăți, deoarece programul propus este unul realist și gândit în spirit umanist. Reluând textul din programul propus, Programul ProUBB+ nu urmărește o dezvoltare forțată sau nerealistă a UBB, dar nici nu susține un status quo, generator de inerție și cu mare potențial de risc în lumea contemporană aflată într-o dinamică alertă, sau o dezvoltare „organicistă”, imprevizibilă și nepredictibilă (care poate se întâmplă, poate nu). Miza este consolidarea unei instituții cu adevărat colegiale, astfel încât să oferim comunității academice și societății în ansamblul ei cea mai bună versiune a universității, realizabilă cu resursele actuale.

Încrederea, deschiderea și diversitatea nu sunt doar valori abstracte, ci fundamentul unor practici instituționale cu adevărat orizontale. Fără false ierarhii, fără autoritarisme, fără gesturi instituționale retrograde, fără discriminare, dar cu un mare respect pentru excelența muncii didactice, de cercetare și a celei administrative. Programul ProUBB+ susține o dezvoltare a UBB pentru oameni și prin oameni, prin intermediul unor politici instituționale adecvate, pe principiul Neminem Resideo, în paradigma academică a încrederii și deschiderii, (1) printr-un demers strategic, dar non-directiv, (2) centrat pe performanță academică (didactică și științifică), dar în zona proximei dezvoltări și a satisfacției profesionale/calității vieții la locul de muncă/studiu, (3) cu aprecierea multiculturalității și recunoașterea diversității culturilor organizaționale din UBB, dar ancorate în modele internaționale specifice domeniului, (4) cu încurajarea diversității opțiunilor academice ale cadrelor didactice/cercetare, dar definite clar și (5) cu angajamentul ca demersurile administrative să servească dezvoltarea, nu să o condiționeze.

Care sunt metodele prin care vreți să întăriți legătura cu comunitatea?

Îmi propun să dezvolt, împreună cu echipa rectoratului, această componentă, în logica noii paradigme academice, definite prin deschidere. Mai precis spus, UBB trebuie să-și dezvolte toate variantele de relație cu societatea, de la cele economice la cele culturale în sens larg, cu dimensiuni artistice și mediatice. La nivel local/regional trebuie să transfere produse/servicii de calitate către societate (inclusiv către grupurile sociale care altfel nu și le-ar permite). De asemenea, prin servicii de înaltă calitate, trebuie să contribuie la dezvoltarea locală/regională/națională. În fine, prin contribuții inovative, adesea derivate din CDI/activități culturale, UBB trebuie să contribuie la construcția unor avantaje competitive ale municipiului Cluj-Napoca, la nivel regional, ale Transilvaniei la nivel național și ale țării la nivel internațional.

Ca un exemplu de succes în acest sens, am susținut recent dezvoltarea unui spin-off dedicat controlului radonului, în relația cu sănătatea populației și a mediului. Spin-off-ul a fost dezvoltat pornind de la cercetări fundamentale și aplicative din UBB, având deja relații contractuale cu primăria Cluj-Napoca și diverși agenți socio-economici. Putem gândi astfel de demersuri în toate facultățile UBB, astfel încât să atragem resurse pentru UBB și să rezolvăm probleme relevante pentru societate. Cred că fiecare unitate academică din UBB poate să-și propună astfel de servicii (mai ales în zona populațiilor defavorizate), iar prin Fundația UBB – Fundația Alma Mater Napocensis – putem dezvolta suplimentar astfel de servicii (spre exemplu, prin Fundația UBB, recent, am inclus UBB în programul Universitatea Vârstei a Treia). Transferul cognitiv și tehnologic trebuie îmbinat cu demersurile antreprenoriale, atât la nivel de programe academice specifice, cât și transversal, prin Oficiul de Management și Transfer Tehnologic și Cognitiv (OMTTC), care trebuie să devină un hub antreprenorial (inclusiv în colaborare cu societățile antreprenoriale studențești).

Apoi, în noua paradigmă academică a deschiderii, UBB trebuie să catalizeze procesele cognitiv-creative din afara universității și să se deschidă intelectual și ca infrastructură spre societate, extinzându-și sfera de acțiune dincolo de definiția tradițională a comunității academice. La acest nivel, dezvoltarea și valorificarea patrimoniului UBB (incluzând Grădina Botanică, Parcul Iuliu Hațieganu, Observatorul Astronomic, Vivarium, muzeele etc.) trebuie să fie o prioritate.

La acest nivel, universitatea trebuie să gândească în logica dezvoltării sustenabile; un program cum este actualul UBB Goes Green, dezvoltat prin Institutul STAR-UBB, trebuie stimulat în continuare (vezi la http://starubb.institute.ubbcluj.ro/index.php/ubb-goes-green/). Într-adevăr, ținând cont de mărimea sa, UBB poate avea un impact semnificativ asupra mediului și poate să devină un model de urmat. Spre exemplu, acolo unde este posibil, UBB ar trebui să-și regândească clădirile în logica clădirilor verzi (ex. cu acoperișuri/terase verzi), iar în spațiile proprii trebuie gândite programe de plantare a copacilor. Dincolo de clasamentele academice, pornind de la programul UBB Goes Green, din 2016 UBB s-a angajat și în clasamente internaționale de sustenabilitate – ex. GreenMetric -, care trebuie utilizate cu rol diagnostic și de dezvoltare a UBB în această direcție.

Atenție însă, în acest proces complex al relației cu societatea, UBB trebui să aibă însă și libertatea academică de a explora științific și cultural, neîngrădită de constrângerile imediate ale societății, lucruri la care societatea nici nu s-a gândit, cu rol formativ și/sau tranformațional în devenirea umană sau și în schimbările societale paradigmatice.

O universitate modernă trebuie să fie alături de membrii săi și în afara actului academic. În acest sens, consider că UBB trebuie să investească mai mult în grădinița/grădinițele UBB (poate și în construcția celorlalte cicluri de învățământ preuniversitar sub egida UBB sau a unor programe de after-school, unde este posibil cu implicarea studenților prin programele lor de practică profesională) pentru a ajuta tinerii părinți, angajați și studenți din UBB, astfel încât îmbinarea vieții private cu cariera să se petreacă foarte firesc și eficient. Apreciem, în același sens, că este nevoie de o preocupare mai mare pentru condiția angajaților pensionari ai UBB, prin înființarea unui program de servicii destinate de UBB foștilor săi angajați pensionari (asistență psihologică, juridică, activități culturale etc.), respectiv chiar a unui cămin pentru seniori sub egida UBB (demers discutat deja în cadrul echipei rectoratului 2016-2020).

În fine, în societatea modernă, în care excesul informațional poate duce uneori la o confuzie a științei și pseudoștiinței, imaginea UBB trebuie construită astfel încât să reflecte calitatea reală a acesteia, de citadelă a științei, culturii și eticii, un partener și o busolă a societății.

Ați scris și ati conferențiat despre fericire. Aveți în vedere să aplicați toate cunostințele dvs sau credeți că veți putea face ceva pentru a face profesorii și studenții mai fericiți?

Da, efectiv cred că o bună calitate a vieții la locul de muncă este fundamentală pentru buna funcționare a unei instituții, fiind chiar un drept al angajaților/ștudenților. Astfel, cred sincer și cu tărie că definindu-ne un set valoric comun (împreună cu virtuțile asociate) – Tradiție (prin Bun-Simț) și Excelență (prin Raționalitate/Înțelepciune) – , valorificând punctele tari ale fiecărui membru al comunității noastre și generând contextul pentru ca fiecare să-și exprime liber interesele profesionale, în condiții de susținere academică/administrativă adecvată, putem genera această stare de bine.

Sursa foto: daniel.david.ro