Creșterea economică bazată pe consum pare să-și fi atins limitele. Economia României a înregistrat în 2019 o creștere sub așteptări și mult sub rezultatele din ani anteriori. Investițiile reduse la minim și explozia cheltuielilor publice, unde majorările de pensii atârnă cel mai greu, nu dau speranțe de redresare în 2020. 

Institutul Naţional de Statistică a publicat vineri estimările semnal cu privire la evoluția economiei din ultimul trimestru din 2019 și, implicit, evoluția din întregul an încheiat.

Creșterea economiei României a încetinit la 4,1% anul trecut, după un avans de 4,4% în 2018 şi 7,1% în 2017, conform datelor INS.

La începutul anului, estimările Guvernului PSD de la acel moment, similare cu cele ale Comisiei de prognoză, vorbeau de o creștere de 5,5 procente. Bugetul pentru anul 2020 este construit pe o creștere economică de 4,1% și un ritm mediu anual de 4,1% pe întreg orizontul 2021-2023, dar totul depinde de contextul economic internațional.

În ultimul trimestru al anului 2019, avansul Produsului intern brut a accelerat cu 1,5% faţă de trimestrul precedent, în condiţiile în care, în trimestrul III 2019 faţă de trimestru II, avansul PIB a fost de 0,6%.

Faţă de perioada similară din 2018, în ultimul trimestru al anului trecut, creşterea economică a fost de 4,2% pe seria ajustată sezonier.

România, în procedură de deficit excesiv

Declanşarea de către Comisia Europeană a procedurii de deficit excesiv nu exclude majorările de salarii şi pensii prognozate conform bugetului pentru acest an, a precizat, joi, ministrul demis al Finanţelor, Florin Cîţu.

„Ceea ce spunem noi este că în momentul în care am construit bugetul am ţinut cont de legislaţia în vigoare, dar ţinem cont şi de evoluţia economiei şi cea bugetară. Până acum nu avem de ce să ne îngrijorăm. În ianuarie am avut încasări foarte bune la TVA, sunt cele mai bune din 2016, am returnat TVA cu un miliard mai mult decât anul trecut, deci în acest moment nu trebuie nimeni să se îngrijoreze, banii pentru buget sunt acolo. Mai mult, am plătit deja salariile mărite pentru sectorul bugetar, nu există nici aici niciun fel de îngrijorare. Salariile şi pensiile au fost prinse în buget, nu există niciun fel de discuţie”, a spus Cîţu.

Intrarea în deficit excesiv a fost cauzată și de neconcordanța dintre veniturile bugetare estimate, ca urmare a prognozei de creștere a PIB, și veniturile încasate efectiv la buget la finele anului 2019.

Estimările de creștere economică de anul trecut

În noiembrie 2019, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.

Comisia Europeană estima, tot în noiembrie 2019, că ritmul de creştere al economiei româneşti va accelera uşor până la 4,1% în anul respectiv, de la un avans de 4% în 2018, similar cu estimările FMI, care a indicat un avans de 4% pentru economia românească, în 2019.