Mircea Beuran se scuză spunând că fost provocat să „cântărească” din palmă cutiuţa cadou în care ar fi fost 15.000 de euro ca mită – Judecătorul spune că probele dovedesc la primă vedere fapta, dar este „suficient” arestul la domiciliu pentru înlăturarea sa din lumea medicală.
Surse judiciare spun pentru Gândul.ro că medicul Mircea Beuran ar fi primit şpaga dată de medicul interesat de post într-o cutie de carton de genul celor folosite pentru cadouri.
Un moment esenţial care ar dovedi premeditarea faptei ar fi acela că Beuran ar fi „cântărit” din mână, ridicand uşor de câteva ori respectiva cutie în aer, pentru a verifica dacă are bani în ea sau alte obiecte.
După ce s-a „lămurit”, Beuran ar fi pus-o deoparte şi ar fi continuat discuţia cu denunţătoarea sa.
Luni, judecătorul de la Tribunal care a avut în lucru propunerea de arestare preventivă făcută de procurorii DNA după reţinerea medicului a motivat deicizia prin care a stabilit că este suficient ca doctorul să fie arestat la domiciliu.
„Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului, judecătorul reţine că în cauza de faţă este îndeplinită condiţia prevăzută de art. 218 alin. 1 C.p.p. cu referire la art.223 alin.1 şi 2 C.p.p., existând probe că inculpatul ar fi comis fapta pentru care este în prezent cercetat. Se vor reţine în acest sens: declaraţiile martorilor …, înregistrările ambientale, interceptările efectuate în cauză, înregistrările efectuate de martora denunţătoare, precum şi înscrisurile existente la dosarul de urmărire penală”, scrie judecătorul în documentul intrat în posesia Gândul.ro.
Beuran, arată instanţa, „a contestat acuzaţia formulată, arătând, în esenţă, că a existat o provocare din partea autorităţilor statului în ceea ce priveşte discuţia înregistrată în mediu ambiental şi din care rezultă recunoaşterea sa de restituire a sumei de . (.) către . , probatoriul administrat până în prezent este insuficient în dovedirea infracţiunii de luare de mită şi că fapta nu are legătură cu atribuţiile sale de serviciu”.
Judecătorul nu a pus seamă pe cele afirmate de avocatul doctorului şi spune că în ciuda celor „susţinute în apărare, judecătorul reţine că pentru a fi în prezenţa unei provocări este necesar, în primul rând, ca persoana care face interceptarea să fie un agent infiltrat, situaţie care nu se regăseşte în prezenta cauză, întrucât martora denunţătoare, prin folosirea tehnici puse la dispoziţie de către autorităţile judiciare, a contribuit la dovedirea celor cuprinse în denunţul formulat”.
Deşi a stabilit doar măsura arestării la domicliu a reputatului doctor, judecătorul vorbeşte pe larg despre probleme reale din sistemul medical.
„Astfel, fapta presupus a fi săvârşită de către inculpat este de o gravitate extremă care se răsfrânge asupra siguranţei şi eficienţei sistemului public de sănătate, în contextul în care medicii (care doresc posturi) accesează, prin intermediul inculpatului, aceste posturi, pe baza unor criterii pecuniare şi nu conform competenţei profesionale, urmate de obţinerea unor foloase considerabile pentru inculpaţii cu funcţii de decizie. Prin acţiunile sale, inculpatul a transformat o instituţie publică de prestigiu (…) în propria „piaţă de desfacere”, ca sursă personală de venituri ilicite”, se arată în document.
Gravitatea faptei este potenţată de împrejurările concrete şi mijloacele de comitere a acesteia, constând în aceea că „inculpatul a acţionat intenţionat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, în scopul eludării acestora , în sensul „vânzării” unui post de … de către însuşi cel care conduce … şi care ar fi trebuit să aibă, mai mult decât oricine, criterii care privesc exclusiv performanţa, iar nu „vânzarea-cumpărarea”, contra unor sume de bani, a posturilor în mediul universitar (şi, lato sensu, în domeniul medical).”
El mai scrie că „este de notorietate faptul că tinerii absolvenţi ai facultăţii de medicină se orientează către state membre ale Uniunii Europene care le asigură un climat normal, firesc de exercitare a profesiei, fără alte condiţionări cu excepţia celor de competenţă, astfel că judecătorul de drepturi şi libertăţi îşi exprimă convingerea, ca în viitor, prin măsuri administrative oneste să fie asigurată egalitatea de şanse pentru toţi candidaţii, fără discriminare sau alte beneficii materiale”.
„În altă ordine de idei, judecătorul de drepturi şi libertăţi consideră că lipsa antecedentelor penale ale inculpatului reprezintă o stare de normalitate, iar nu una care să îl excludă de la consecinţele inerente săvârşirii unor infracţiuni de o asemenea gravitate”, mai arată magistratul de la Tribunalul Bucureşti.
Judecătorul a mai avut în vedere şi reglementările CEDO privind momentul la care se ia măsura arestării preventive şi este de părere că în cazul lui Beuran nu este necesară această măsură.
„Faţă de acest principiu, având în vedere considerentele expuse anterior privind particularităţile cauzei şi circumstanţele personale ale inculpatului, judecătorul constată în concret, pe de o parte că măsura preventivă propusă (de procurorii DNA – n.r.) nu are un caracter necesar, iar pe de altă parte că măsura preventivă a arestului la domiciliu este aptă să asigure cu aceeaşi eficienţă protecţia ordinii publice. Astfel, luarea unei alte măsuri preventive mai intruzive faţă de inculpat nu ar fi în măsură să asigure cu aceeaşi eficienţă buna desfăşurare a procesului penal”, încheie instanţa motivarea.