CORONAVIRUS. Cum s-a răspândit COVID-19 în România

Un grup de cercetare din cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială (Universitatea din București), coordonat de Conf. Univ. Dr. Marian-Gabriel Hâncean, a analizat primele 18 zile de circulație a COVID-19 în România. Modelarea statistică s-a realizat pe baza datelor furnizate, în spațiul public, de către Ministerul Sănătății și alte autorități ale statului român cu privire la situația numărului de cazuri de persoane infectate și cu privire la modalitatea de infectare (contagiune).

Circulația noului coronavirus în România a fost, până acum, „extrem de limitată”, din punct de vedere spațial sau geografic. De asemenea, numărul de lanțuri prin care a circulat virusul pe teritoriul țării a fost și el, unul scăzut, ceea ce indică faptul că infectarea „a fost mai degrabă un efect de rețea personală sau de proximitate fizică imediată”, conform unui studiu al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București.

Modelul, similar cu al Italiei şi Spaniei

Pattern-ul cazurilor confirmate zilnic de infectări cu COVID-19, în primele 18 zile, este similar cu cel din alte țări europene (Spania sau Italia). Nu însă și magnitudinea. Numărul de cazuri din România a fost inferior. Cele 18 zile pornesc de la momentul în care a fost anunțat primul caz de infectare.

FOTO; Figura 1 ilustrează faptul că, indiferent de magnitudine, creșterea numărului de cazuri manifestă o tendință exponențială.

FOTO: Rețeaua persoanelor infectate cu COVID-19

FOTO:  Circulaţia COVID-19 pe coridoarele de migraţie

Intrarea virusului în România s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migrație.

Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul rețelele de migrație care leagă comunități de origine și comunități de destinație ale migranților român

Echipa GraphNets a precizat că îşi manifestă în continuare disponibilitatea de a analiza date cu privire la răspândirea virusului COVID-19 pe teritoriul României. „În acest moment, Ministerul Sănătăţii a schimbat modalitatea de raportare a cazurilor de persoane infectate, ceea ce face imposibilă continuarea demersului ştiinţific. Precizăm că studiul de faţă este o iniţiativă civică a Universităţii din Bucureşti şi are ca scop exclusiv cercetarea ştiinţifică”, spun autorii studiului. Grupul de cercetare a grafurilor şi reţelelor sociale (GraphNets) din cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială (Universitatea din Bucureşti) a folosit modelări statistice.

Echipa (Constantin Vică, Bianca Elena Mihăilă, Iulian Oană, Adelina Alexandra Stoica şi Paul Hrimiuc) a fost coordonată de către conf. univ. dr. Marian-Gabriel Hâncean.