CRIZA REFUGIAȚILOR. Pentru refugiați distanțarea socială și izolarea sunt un lux. „Contaminarea este singurul plan existent”

Pe insulele grecești din fruntea crizei migrației nerezolvate a Europei, distanțarea socială și izolarea de sine sunt luxuri pe care mulți nu le pot permite.

În Moria, cea mai mare tabără informală pentru migranți din Europa, aproximativ 20.000 de oameni trăiesc într-o zonă destinată să găzduiască cel mult 3.000 de persoane. Corturi și adăposturi improvizate se întind pe lângă gardurile centrului oficial de primire și coboară dealul în livezile de măslini din jur, transmite Politico Europe.

Este aproape imposibil ca recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru încetinirea răspândirii epidemiei de coronavirus să fie respectate: Spălați-vă frecvent mâinile; mențineți-vă distanța față de alți oameni; auto-izolați atunci când prezentați simptome.

În tabăra de pe insula Lesvos, sute de persoane împărtășesc aceeași sursă de apă, iar majoritatea rezidenților petrec zilnic ore la coadă pentru alimente și consumabile esențiale. Condițiile sanitare sunt slabe.

„Nu au instalații de izolare”, a spus Siyana Mahroof-Shaffi, fondatorul Kitrinos Healthcare, o organizație de caritate care oferă îngrijiri medicale în interiorul taberei Moria. „Nu au o casă. Tot ce pot face este să stea într-un cort și să spere la cele mai bune. ”

Mulți migranți nu au propriul cort și se bazează pe buăvoința celorlalți pentru un loc unde să doarmă – ceva care ar putea determina virusul să se răspândească și mai repede. „O noapte în cortul unui prieten, o noapte în alta”, a spus Shams, în vârstă de 16 ani, din Afganistan. El părăsește regulat tabăra pentru a scăpa de luptele care izbucnesc noaptea. „Nu avem nimic. Suntem singuri.”

Tasos Balis, consilierul primarului din orașul Mytilene, capitala Lesvos, a spus că „este doar o chestiune de timp” până când izbucnirea să facă ravagii în lagărele de migranți de pe insulă.

Organizațiile pentru drepturile omului au solicitat guvernului grec să ia măsuri urgente și să evacueze migranții pentru a opri infecția în masă – ceva care nu s-a întâmplat încă. Nu există încă un caz confirmat de coronavirus în lagărul de migranți.

„Contaminarea este singurul plan existent”, a declarat Peter Casaer, reprezentantul Medicecins Sans Frontières la Lesvos. „[Virusul] este la dispoziția noastră și nu se face nimic. Este ca și cum ar fi uitați, abandonați, sacrificați pentru Europa fortăreață. ”

Membrii Parlamentului European au adoptat, luni, apelul pentru o „evacuare preventivă” a lagărelor supraaglomerate, spunând că „criza umanitară din insulele grecești riscă să devină o problemă de sănătate publică pentru care trebuie găsit un răspuns european imediat”.

Ministerul Migrației din Grecia a răspuns la riscul unui focar prin adoptarea de măsuri pentru limitarea circulației solicitanților de azil pe insule. De asemenea, guvernul accelerează construcția unei noi instalații permanente pe insula Samos și va extinde taberele din Kos și Leros. Ministerul nu a răspuns la cererile de comentarii.

Supravegherea răspândirii bolilor în tabărele extinse, precum Moria, este infinit mai dificilă decât într-o instalație închisă, în care fiecare mișcare este urmărită, a declarat Jason Straziuso, purtătorul de cuvânt al Comitetului internațional al Crucii Roșii (ICRC), care s-a ocupat de Ebola și focare de holeră în spațiile de detenție

Dar multe organizații de ajutor își fac griji, de asemenea, că limitarea mișcărilor oamenilor în instituțiile guvernamentale ar putea dăuna drepturilor lor omului, jefuindu-le de o parte din libertatea personală pe care o trăiesc în lagăre deschise precum Moria.

Există, de asemenea, teama că restricțiile de circulație ar putea provoca panică. Întrebarea este cum să mențineți calmul, prevenind și infecția. „Nu avem soluții magice. De fapt, ne temem că ar putea fi imposibil să oprim răspândirea”, a spus Straziuso.

O altă sursă de îngrijorare este sănătatea medicilor locali, a oficialilor și a lucrătorilor de ajutor pe teren.

Pentru cei care locuiesc în lagărele de migranți, situația îi pune într-o situație dificilă și mai mare. Cu Europa în regim de criză și granițele înființate între țările care doresc să conțină virus, șansele lor de a primi azil – sau pretențiile lor -par scăzute.

„Fiecare ființă umană are capacitatea de empatie”, a spus Casaer de la MSF. „Dar când se apare frica, empatia dispare.”

Sursă FOTO Captură Youtube