Mai multe studii realizate pe primul grup de pacienţi infectaţi cu coronavirus din Germania le-au permis oamenilor de ştiinţă să stabilească momentul în care externarea acestora nu mai prezintă niciun risc.
Descoperirea ar putea să le permită specialiştilor să elibereze paturile din spitale atunci când numărul pacienţilor este prea mare, informează cotidianul spaniol La Vanguardia, citat de Mediafax.
Clinicile Charite din Berlin şi Schwabing din Munchen, dar şi Institutul de Microbiologie al Armatei germane au anunţat că pacienţii nu mai sunt contagioşi din momentul în care probele prezintă mai puţin de 100.000 de copii virale, potrivit unui comunicat de presă.
Rezultatele studiului au arătat că în majoritatea cazurilor încărcătura virală din faringe scade considerabil după o săptămână, însă cea din plămâni scade mai greu. La opt zile de la apariţia primelor simptome, experţii nu au mai putut să izoleze particule infecţioase în corpurile pacienţilor, cu toate că încă au putut detecta copii virale în plămâni şi faringe.
Descoperirea permite, potrivit lui Roman Wölfel, directorul Institutului de Microbiologie al Armatei şi unul dintre autorii studiului, ca oamenii de ştiinţă să tragă două concluzii.
În primul rând, „încărcătura virală mare din faringe care apare imediat după primele simptome arată că pacienţii cu Covid-19 pot transmite boala imediat, posibil chiar înainte ca ei să realizeze că sunt bolnavi”, spune cercetătorul.
„În acelaşi timp, capacitatea pacienţilor cu Covid-19 de a transmite boala pare să depindă de încărcătura virală din faringe sau din plămâni. Acesta este un factor important când se ia decizia de externare a pacientului înainte de termen, în cazul în care există o criză de paturi”, subliniază acesta.
Potrivit datelor culese, autorii studiului, care va fi publicat în revista „Nature”, estimează că pacienţii diagnosticaţi cu Covid-10 pot fi externaţi şi trimişi în carantină dacă, la zece zile de la îmbolnăvire, prezintă mai puţin de 100.000 de copii virale.
Oamenii de ştiinţă au mai ajuns la concluzia că SARS-CoV-2 se multiplică cel mai probabil în tractul gastrointestinal, deşi nu a fost posibilă detectarea prezenţei virusului în materiile fecale ale pacienţilor. Totodată, prezenţa virusului nu au putut fi detectată nici în sânge şi nici în urină, cu toate că în sânge pot fi identificaţi anticorpii specifici acestui virus.