EXCLUSIV. Avocatul Artin Sarchizian despre drepturile omului în stare de urgentă: „Niciun exces de putere nu este permis într-o stare de urgență. Omul trebuie să fie protejat împotriva abuzului”

În spațiul public virtual au fost vehiculate diferite informații cu privire la Decretul emis de președintele României, în contextul epidemiei cu coronavirus. Mai exact, o parte a cetățenilor s-au exprimat în social media și nu numai, cu privire la derogarea drepturilor omului în stare de urgenta, prin derogarea de la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, lansând ideea că cetățenii nu mai pot fi protejați în perioada stării de urgență.

Pentru a clarifica această informație lansată în spațiul public și pentru a aduce la cunoștință cititorilor dacă drepturile ne sunt anulate și ce fel de abuzuri se pot realiza de către autoritățile statului în această perioadă, GÂNDUL.RO a cerut opinia avocatului Artin Sarchizian.

1. GÂNDUL.RO: Drepturile omului sunt derogate în stare de urgență?

Avocat Artin Sarchizian: Este o situație discutabilă. Nu este caz de derogare, datorită Convenției Europene a Drepturilor Omului care prevede că anumită drepturi să fie limitate în situații justificate. A limita nu înseamnă a deroga de la angajamente internaționale.

Să nu uităm că mai avem angajamente internaționale: Pactul Internațional cu privire la Drepturi Civile și Politice, Declarația Universală a Drepturilor Omului de la care nu putem deroga. În oricare dintre situații, drepturile trebuie respectate, sunt în vigoare, cu anumite limitări.

Aceste limitări trebuie să fie  prevăzute și trebuie să se refere la acele drepturi care pot fi supuse limitărilor.  Convenția Europeană a Drepturilor Omului protejează anumite drepturi și libertăți împotriva derogării. În temeiul articolului 15, nu există nicio derogare de la dreptul la viață (art.2) sau interzicerea torturii (art.3), sclavagismul și servitutea (art.4) nicio pedeapsă fără lege (art.7).

În ceea ce privește restrângerile, acestea trebuie să fie întotdeauna proporționale cu scopul pentru care au fost adoptate.

2. GÂNDUL.RO:  Care sunt limitele dreptului la viață privată și intimă ( art.2) din decretul privind starea de urgență pe teritoriul României?

Avocat Artin Sarchizian: Articolul 2, dreptul la viață privată și intimă, se referă la libertatea de întrunire sau limitarea activităților private, cum ar fi plecatul în vacanță, socializări.  Nu înseamnă că în această perioadă nu se pot organiza anumite evenimente de familie, însă cu restricțiile impuse.  Altele, mai intrusive, nu sunt adoptate prin decretul acesta.

Dacă ne referim la dreptul la viață privată, a suspenda dreptul la viață privată ar însemna  că oricine poate intra pe propietatea privată. Este o nuanță între derogare și limitare și este foarte important din punct de vedere juridic de cunoscut diferența dintre cele două.

3. GÂNDUL.RO: În ce situații pot apărea abuzurile realizate de agenți ai statului? Care sunt criteriile care definesc abuzul realizat în stare de urgență?

Avocat Artin Sarchizian: În momentul în care există anumite limitări ale drepturilor omului, apare și riscul de abuz. Au fost aplicate amenzi, uneori total nejustificate. Niciun exces de putere nu este permis într-o stare de urgență.

Toate amenzile și măsurile acestea nu înseamnă că nu vor fi cenzurate de instanțele judecătorești, după încetarea stării de urgență. Judecătorul va analiza fiecare caz în parte, dacă măsura de sancționare a unei persoane era necesară și  proporțională.

Pentru că pot există derapaje puternice, amenzi aplicate total disproporționat, amenzi aplicate arbitrar sau o reglementare poate fi absolut nejustificată. Un  exemplu este declarația pe propria răspundere, din punctul meu de vedere.

Au existat cazuri în care persoane au fost amendate pentru că nu aveau declarația scrisă asupra lor, fără să se analizeze efectiv dacă acele persoane aveau posibilitatea să dețină o astfel de declarație. Nu toți oamenii au o coală de hârtie sau un pix funcțional. Sunt niște situații obiective, precum și situația din zona rurală și a persoanele vârstnice, care poate nu au access la informații sau nu înțeleg mesajul transmis,  acestor persoane nu li se pot solicita aceste declarații.

Din punctul meu de vedere, formalismul de a avea o declarație scrisă, în multe situații este nejustificat și ar putea fi înlocuit cu o declarație verbală. Repet, în cazul în care o persoană nu are posibilitatea să-și procure o declarație scrisă, agentul constatator ar trebui să aibă posibilitatea să obțină o declarație verbală și  să o consemneze  într-un proces verbal și să verifice dacă într-adevăr persoana  în cauză se încadrează în cazurile care îi permit deplasarea, și doar dacă constată un abuz, să aplice sancțiunea.

În cazul în care nu deții declarația scrisă la tine sau nu este printată, așa cum s-a întâmplat, pentru că este suficientă o declarație scrisă, există un derapaj al agenților statului. Asta nu înseamnă că nu vor fi cenzurate de instanțele judecătorești, în momentul în care vom depăși această stare.

4. GÂNDUL.RO: Cum poate fi contestată o amendă, dat fiind faptul că se recomandă ca plata amenzii să se realizeze în termen de 15 zile de la primirea procesului verbal?

Avocat Artin Sarchizian: Toate termenele de judecată sunt suspendate. Cele 15 zile vor începe să curgă de la încetarea stării de urgență. Legea spune foarte clar că termenele sunt suspendate. Atunci vor fi înregistrate la judecătorie, dacă măsura este legală și cel mai important, dacă este proporțională cu situația respectivă.

Cel mai important lucru care va fi analizat este: în ce măsură dispozițiile au fost și sunt clare?

Foarte multe dintre dispoziții sunt interpretabile. Referitor la activitățile fizice, oamenii au interpretat o activitate fizică diferit. Spre exemplu, în urma realizării unei activități fizice cu mingea au fost amendate persoanele dintr-o localitate, iar persoane din altă localitate au interpretat  într-un alt mod activitatea fizică cu mingea, prin urmare nu au fost amendate. Același exemplu se aplică și la plimbarea cu bicicleta. Se întâmplă din pricina faptului că nu este reglementat. Acest argument va fi foarte bun în față unei instanțe judecătorești, pentru că o sancțiune trebuie să aibă o baza legală, iar legea respectivă trebuie să fie clară.

5. GÂNDUL.RO: În ultimele două săptămâni au apărut în spațiul public video-uri cu agenți de politie care loveau cetățeni din cauza faptului că refuzau să fie legitimati sau să prezinte declarația pe propria răspundere. În aceste cazuri există un abuz?

Avocat Artin Sarchizian: Aceste acțiuni ale poliției sunt acte de abuz. Trebuie să înțelegem un lucru. Polițistul sau orice organ al statului care are în atribuțiile sale jandarmii sau militarii are dreptul să recurgă la forță numai în situația în care:

• Este în legitimă apărare
• Dorește să imobilizeze persoana în cauză
• Pentru a preveni o stare de pericol

Altfel, alte acțiuni demonstrative nu sunt permise. În astfel de cazuri, în care există imagini sau relatări ale persoanelor care au participat la incident, se va analiza în concret dacă recursul la forță era îndreptat spre aceste obiective. Dacă nicio măsură nu este justificată de cele trei situatii, ne aflăm în prezența unei purtări abuzive și va fi sancționată.

Așa cum oamenilor li se pretinde o conduită mai exigentă, sancțiunile îndreptate împotriva funcționarilor de stat care abuzează de putere trebuie să fie mai aspre. Exigențele trebuie să fie de ambele părți.

GÂNDUL.RO:  În cadrul anexei 2 din decretul prin care se prelungește starea de urgență, din 14 aprilie, se specifică limitarea activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgențe:

1. urgențe de ordin I – pacienți internați prin unități de primiri urgențe/compartimente de primiri urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
2. urgențe de ordin II – pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată diagnosticați, nu pot fi externați);
3. pacienții infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.

6.GÂNDUL.RO: Dat fiind faptul că în presă au apărut diferite cazuri ale persoanelor care nu au fost preluate pentru a fi tratate în spitalele publice și private, se poate vorbi de o încălcare a dreptului la viață?

Avocat Artin Sarchizian: Ține de reglementare regulilor respective, dar și de aplicare, pentru că trebuie să definească clar ce înseamnă urgență, chiar dacă termenul aparent este simplu de înțeles, poate  fi interpretat diferit de la spital la spital, iar o interpretare diferită poate costa viața unui om. Dacă un spital, consideră că un caz este urgent, iar altul consideră că nu prezintă o urgență, cel de-al doilea pune viața pacientului în pericol.

Trebuia să se lămurească ce înseamnă urgență și pentru a vedea dacă un caz este urgent sau nu, să fie examinat. Din păcate, în multe cazuri s-a refuzat examinare, pe motiv că nu este urgent. Nu poți spune că nu este urgent fără să consulți pacientul. De aceea, reglementrea trebuie însoțită de anumite lămuriri.

Ține și de buna credință a celor care se confruntă cu astfel de cazuri, de interpretarea noțiunii de urgență și a cazurilor cu un grad ridicat de pericol, pentru că se poate deceda și din cauza unei apendicite, spre exemplu.

Obligația medicului este de a salva. În cazul în care refuză un caz, trebuie să se convingă că viața omului nu este pusă în pericol. Medicii ar trebui să se asigure că viață omului nu este în primejdie.

De aceea, noțiune de „urgență” a creat un mic haos în sistemul sanitar, iar din punctul meu de vedere trebuie lămurit de îndată, pentru că pune viață în pericol și intrăm în tărâmul drepturilor omului, unde niciodată viață unui om nu poate fi pusă în primejdie, indiferent de contextul în care discutăm.

La finalul interviului, avocatul Artin Sarchizian a subliniat: „Drepturile omului nu sunt suspendate. Limitările trebuie să fie adoptate temporar, să fie proporționale și  să se dea garanții împotriva unor abuzuri celor care aplică legea, cum sunt instituțiile de forță. Când discutăm de drepturile omului apare inerent riscul de abuz. Omul trebuie să fie protejat împotriva abuzului”.

Artin Sarchizian este avocat la Baroul București și cercetător științific la Academia Română. De asemenea, este secretar juridic, membru fondator al Grupului de lucru privind constituirea Asociației pentru Noua Enciclopedie a României, coord.: Acad. Tudorel Postolache, sub patronajul Academiei Române și Băncii Naționale a României.