EXCLUSIV. Institutul Cantacuzino, în prima linie a cercetării europene pentru identificarea tendințelor, incidenței și fatalității în cazul infecțiilor cu noul coronavirus. Pentru testare se lucrează 24 de ore din 24

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a detaliat, într-un răspuns al Ministerului Apărării Naționale pentru Gândul.ro, principalele obiective pe care le urmărește, în amplul proiect european pentru combaterea COVID-19 în care reprezintă România. Proiectul, format din 20 de parteneri europeni, este finanțat în urma câștigării unei competiții lansate de Comisia Europeană prin programul Horizon 2020. În ceea ce privește capacitatea de testare moleculară din Institut, specialiștii au reușit reducerea considerabilă a timpului de răspuns.

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, aflat în subordinea Ministerului Apărării Naționale, reprezintă România în vastul proiect de cercetare I-MOVE-COVID-19, care a fost primul proiect din primul lot, în număr de 17, acceptate de Comisia Europeană pentru finanțare prin programul Horizon 2020. În total au fost acceptate 18 proiecte, care au primit un buget total de 48.5 milioane de euro din programul Orizont 2020, programul UE pentru cercetare și inovare.

„La 30 ianuarie 2020, Comisia Europeană a lansat o competiție pentru proiecte intitulată „H2020-SC1-PHECORONAVIRUS-2020”. Consortiul condus de EPICONCEPT Franța, a depus proiectul ”I-MOVE-nCoV” în numele unui grup format din 20 parteneri europeni din care face parte și România. Țara nostră este reprezentată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” prin Laboratorul Infecții Respiratorii Virale”, a transmis Ministerul Apărării Naționale.

Cei 20 de parteneri incluși în proiect provin din mai multe state europene, alături de România: Franța, Marea Britanie, Germania, Albania, Lituania, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Suedia.

Cum se transmite virusul în timp și pe grupe de vârstă?

Potrivit răspunsului Ministerului Apărării Naționale pentru Gândul.ro, prin proiectul I-MOVE-nCoV, specialiștii Institutului obțin informații epidemiologice, clinice, imunologice și virologice despre 2019-nCoV și pacienții infectați cu 2019-nCoV.

Astfel, potrivit reprezentaților MApN, printre obiectivele proiectului în care sunt implicați specialiștii Institutului Cantacuzino se numără consolidarea capacităților de supraveghere, gestionare și control în rețeaua de asistență primară santinelă și din spitale, dar și adaptarea rapidă a protocoalelor de supraveghere existente (OMS și ECDC) sau dezvoltate pentru sistemele de supraveghere din Europa.

În plus, specialiștii români vor contribui, la descrierea tiparelor și identificarea tendințelor, incidenței și fatalității cazurilor pe grupe de vârstă și riscuri, potrivit MApN.

Proiectul are printre obiectivele principale furnizarea informațiilor necesare autorităților responsabile pentru actualizarea/adaptarea definiției de caz, precum și descrierea modului de transmitere în timp și pe grupe de vârstă, a perioadei de incubație la cazuri ușoare și severe cu identificarea factorilor preventivi și de risc.

Nu în ultimul rând, specialiștii au planul de cercetare utilizarea datelor obținute în laboratoarele de referință pentru studierea încărcăturii virale în timp, secvențierea genomului viral, studierea răspunsului imun al gazdei în timp, pe grupe de vârstă, studierea persistenței virale cu scopul susținerii studiilor sero-epidemiologice, conform detaliilor oferite de MApN.

S-a depășit pragul de 10.000 de teste efectuate

Specialiștii Institutului Cantacuzino au anunțat, marți, depășirea pragului de 10.000 de testări moleculare. „Prin efortul specialiștilor din Institut răspundem, cu promptitudine, solicitărilor de testare sosite din toate zonele țării. Suntem implicați, în continuare, împreună cu toate instituțiile responsabile, în lupta pentru combaterea infecției cu virusul SARS CoV-2”, au anunțat reprezentații institutului, pe pagina de Facebook.

Comandatul Institutului Cantacuzino, colonel medic Florin Oancea, a anunțat că viteza de testare a crescut considerabil. „Am reușit să ne aranjăm din mers echipele care să lucreze într-un flux de 24 din 24 de ore, astfel încât să satisfacem nevoile de urgență în testarea acestor probe. Dacă inițial am fi dat un răspuns al testelor undeva în 24 – 48 de ore, acum reușim poate în medie în 10 ore, din momentul când intră o probă pe poartă și până când iese rezultatul. În anumite situații de urgență, reușim și mai repede. Sunt cazuri selecționate, pacienți gravi, pacienți care trebuie să intre în sala de operații, fără această testare nu pot suporta anumite tratamente sau intervenții chirurgicale ”, a declarat comandantul, într-un reportaj realizat de echipa Pro Patria, publicat luni.

Potrivit comandatului, nu există nicio sincopă în a pregăti probele sau în a testa aceste probe. „Nu momentul actual suntem capabili să facem față oricărui effort la care suntem supuși. Cu cât testăm mai mult, cu atât vom avea o imagine mai clară asupra contagiozității acestei boli”, a subliniat colonel medic Florin Oancea.