Pentru a analiza evaluarea realizată de agenţii cu privire la ingerinţa Kremlinului, comisia a vizat să răspundă la două întrebări: dacă concluzia finală a răspuns misiunii încredinţate agenţiilor de către preşedintele Barack Obama şi dacă analiza este susţinută de informaţiile prezentate, notează dpa.
,,Am descoperit că ICA a întrunit ambele criterii’, a declarat preşedintele comisiei, republicanul Richard Burr, senator de Carolina de Nord, referindu-se la Evaluarea Comunităţii de Informaţii (ICA) ce i-a fost prezentată lui Obama la 30 decembrie 2016, într-o formă secretizată. O versiune neclasificată a fost făcută publică la 6 ianuarie 2017.
,,Comisia nu a găsit niciun motiv care să pună la îndoială concluziile Comunităţii de Informaţii”, a subliniat Burr.
Potrivit senatorului democrat Mark Warner, vicepreşedintele comisiei, evaluarea serviciilor „a identificat în mod corect că ruşii s-au amestecat în alegerile noastre din 2016 pentru a-i dăuna secretarului de stat Clinton şi a ajuta candidatura lui Donald Trump”.
,,Nu există, cu siguranţă, niciun motiv să ne îndoim că succesul din 2016 al ruşilor îi conduce să încerce din nou în 2020, şi nu trebuie să fim găsiţi nepregătiţi”, a punctat Warner, potrivit Agerpres.
Comisia pentru Serviciile de Informaţii a Senatului examinează de mai mulţi ani întregul efort depus de Moscova în timpul procesului electoral din 2016.
Precedentele sale rapoarte s-au referit la modul în care Kremlinul a atacat infrastructura electorală americană, la folosirea de către Moscova a platformelor de social media pentru a produce confuzie şi furie în rândul alegătorilor americani, precum şi la răspunsul dat de Statele Unite la aceste eforturi. Volumul final, al cincilea, se va referi la concluziile de contrainformaţii.
Raportul mai afirmă că agenţiile de informaţii „au argumentat în mod clar că modul şi agresivitatea ingerinţei Rusiei în alegeri au fost fără precedent”.
Deşi Barack Obama îi ceruse directorului de atunci al Comunităţii americane de informaţii (DNI), James Clapper, să evalueze şi dacă a existat o ingerinţă străină în alegerile din 2008 şi 2012, agenţiile „au lucrat sub o constrângere de timp semnificativă'” pentru a finaliza o astfel de analiză, arată documentul Senatului.
Evaluarea finală a comisiei nu a inclus nicio informaţie provenită de la fostul spion britanic Christopher Steele – ale cărui alegaţii despre informaţii de şantaj pe care le-ar fi deţinut Moscova împotriva lui Trump nu au fost dovedite – şi niciuna dintre concluzii nu s-a bazat pe informaţiile neverificate, precizează raportul comisiei senatoriale.
Totuşi, un rezumat al materialului provenit de la Steele a fost adăugat într-o anexă, la insistenţele FBI.
Evaluarea realizată de comisia senatorială este singura a Congresului începută imediat după alegerile din 2016 şi care se mai află în desfăşurare.
Comisia omoloagă a Camerei Reprezentanţilor a început o evaluare similară, care s-a transformat într-o luptă partizană, membrii republicani concluzionând în martie 2018 că Moscova nu a încercat să ajute campania lui Trump.