RESTRICȚII. Cum resimt cățeii starea de urgență? Sfaturile unui psiholog de animale pentru pregătirea ieșirii din carantină

În ultima lună și jumătate, de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României, animalele de companie, cu precădere cățeii cu stăpân din mediul urban, ne-au fost alături în casă, s-au bucurat de prezența noastră constantă, ne-au ajutat să facem mișcare – în limitele acceptate prin ordonanțele militare, dar, pe de altă parte, nu au putut să se joace cu alți patrupezi, din moment ce parcurile și țarcurile au fost închise, și nici nu au putut să meargă la cursuri de dresaj, date fiind restricțiile de circulație. Vlad Vancia, cunoscut psiholog de animale, a explicat, pentru Gândul.ro, ce consecințe ar putea avea perioada de izolare pentru prietenii blanoși și ce ar fi indicat să facă stăpânii responsabili în așteptarea momentului în care restricțiile vor fi relaxate.

Stăpânii care își plimbă cățeii în lesă au fost o prezență constantă în centrele urbane, rolul și necesitățile lor fiind recunoscute din start în ordonanele militare emise ca urmare a instituirii stării de urgență pe teritoriul României. Totuși, restricțiile au afectat și stilul lor de viață, prin închiderea parcurilor și țarcurilor publice unde socializau cu prietenii din vecinătate, și pe care acum îi salută doar în treacăt, pe trotuar, unde unii merg cu botnițe, pentru a nu linge substanțele dezinfectante pulverizate în spațiile publice, prin reducerea activităților din centrele unde puteau merge la grădiniță sau dresaj sau „formare continuă”, până la cazurile, mai complicate, în care a trebuit să fie lăsați în grija rudelor sau în pensiuni specializate pentru animale de companie de stăpâni care au fost nevoiți să intre în izolare sau, mai grav, să se trateze după ce au fost confirmați pozitiv cu noul coronavirus.

Blănoși cazați la hotel de stăpâni confirmați cu COVID-19

„În condițiile restricțiilor de circulație, nu au ajuns la noi niciun fel de căței. Reducerea activității este de 95%”, explică Robert Caraman, managerul bazei de dresaj și a pensiunii de animale Ringstar Pet Hotel, din București. În prima parte a lunii martie, încă înainte de instituirea stării de urgență, Robert Caraman anunțase pe pagina de Facebook a hotelului o ofertă generoasă pentru stăpânii care voiau să se distanțeze social, dar se gândeau cu grijă la blănoși. „În condițiile epidemice actuale și ale izolării la domiciliu, vă stăm la dispoziție pentru cazarea și îngrijirea cățeilor dvs. Dacă vreți să nu mai ieșiti cu ei afară, expunându-vă riscurilor, îi puteți lăsa la noi. Oferim 15% discount pentru toate tipurile de camere până la 1 aprilie”, era anunțul postat în 13 martie. La acea dată, câțiva stăpâni sunaseră pentru informații suplimentare, preventiv, iar un client lăsase bani unui apropiat, pentru a asigura cazarea blănosului, în caz de nevoie.

De la acel moment, până marți, cățeii stăpânilor carantinați sau pozitivi au fost singurii care au fost cazați și au beneficiat de serviciile Pet Hotel. „Au fost doar 2, 3 ai celor carantinați și doi ai unor clienți diagnosticați pozitiv. Între timp, sunt vindecați și au luat animaluțele. În prezent nu avem niciun cățel sau pisică cu stăpâni bolnavi sau carantinați”, a spus Robert Carman.

Un program de preluare a animalelor de companie ale bucureștenilor testați pozitiv cu noul coronavirus, cu 20 de locuri dispnibile, a fost anunțat, tot la jumătatea lunii martie, și de Primăria Capitalei, prin ASPA. „Programul de preluare a animalelor ale căror proprietari sunt confirmați cu COVID-19 și care nu au cu cine să își lase animaluțele pe perioada spitalizării este activ. Până în acest moment nu au existat cereri în acest sens”, au transmis, vineri, reprezentanții Biroul Programe, Proiecte, Adopții din cadrul Autorității pentru Supravegherea și Protecția Animalelor (ASPA).

De la ros papuci, la bucuria de a petrece tot timpul cu „bipezii”

La modul general vorbind, încă nu se știe oficial câte animale de companie cu stăpân sunt în Capitală. Recensământul animelelor cu proprietar legal și realizarea unui Registru de evidențo a acestora a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului București și a intrat în vigoare la sfârșitul anului trecut, dar, potrivit precizărilor ASPA, „nu a început recenzarea animalelor cu proprietar, prin urmare nu este inscris niciun animăluț în acest registru”.

Dincolo de cazurile grave în care trebuie să stea departe de stăpâni, ultima lună de jumătate de stare de urgență i-a afectat cu siguranță pe cățeii care iubesc să socializeze și să se joace afară cu alți blănoși.

O confirmă Vlad Vancia, care este, formal, biolog specializat în managementul comportamentului Îi place să creadă că este și antrozoolog, adică studiază efectele interacțiunii om-animal. În spațiul public și-a câștigat titulatura de psiholog de animale și fondatorul ONG-ului Societatea română de antrozoologie.

„Nu mai este mult până la ridicarea restricțiilor sau ieșirea din carantină, un lucru care, sunt convins, ne bucură pe toți. Ne vom putea relua viața normală. Cum vor percepe câinii această revenire la normalitate a societății noastre? Din punctul meu de vedere, sunt trei sfaturi care sunt de fapt unul singur, văzut din mai multe perspective”, spune psihologul de animale.

„Prima perspectivă este cea a câinilor și a modului în care aceștia se raportează la noi. Pentru ei perioada în care ne aflăm acum este una bună. Mai ales pentru acei câini care își iubesc partenerii umani, sper că marea majoritate. În sfârșit au posibilitatea să stea cu noi toată ziua. Știm că una dintre cele mai comune probleme pe care oamenii le au în relația cu câinele lor este când rămâne câinele singur acasă, în timp ce noi suntem la lucru. Atunci apar problemele, câinii plâng, latră, rod ce apucă din casă sau își fac nevoile pe unde apucă. Nu fac asta din răzbunare că i-am lăsat singuri, sau să ne facă în ciudă. O fac pentru că ne iubesc atât de tare încât atunci când se văd singuri intră în panică. Devin anxioși și asta îi face să se teamă mai tare de anumite sunete (voci de pe casa scării, sunetul liftului, zgomotul mașinilor etc) și așa ajung să urle sau să latre ore în șir. Alți câini nu se sperie atât de tare, dar de dorul nostru încep să ne roadă papucii. Rosul este un comportament normal pentru câini și în plus îi calmează. Din nou, nu o fac să se răzbune pe noi, ci din contră pentru că le este dor de noi. Așa că e lesne de înțeles de ce se bucură că stăm acum acasă toată ziua”, explică Vlad Vancia.

„A doua perspectivă este cea a comportamentului. Cu binele ne învățăm repede și ușor. Așa e și la câinii. E de datoria noastră să NU îi învățăm acum ceva ce nu poate fi menținut pe termen lung, cum este statul împreună non-stop. Îi învățăm asta prin dezvoltarea unor obiceiuri care încurajează independența. Înlocuirea hrănitului din tradiționalul bol cu alte activități care să stimuleze un comportament natural de hrănire ajută mult în dezvoltarea independenței dar și a încrederii. Un alt obicei sănătos este să ne obișnuim de pe acum câinii cu câteva ore pe zi în care aceștia să nu stea în aceeași cameră cu noi. Să punem o distanță cât mai mare între noi, să închidem ușile și fiecare să își vadă de treaba lui. Ne putem încuraja câinele să doarmă în acestă perioadă sau cel puțin să stea calm. Dacă încercați acum să faceți asta iar câinele stă la ușă și plânge, nu este un semn tocmai bun. E nevoie să luați în serios aceste exerciții”, a detaliat psihologul de animale.

„Un alt aspect de luat în considerare este atenția și afecțiunea pe care o oferim zilnic. Dacă acum oferim prea multă, există riscul ca atunci când se va relua modul de viață normal, câinele să nu înțeleagă ce se întâmplă. El va râvni în continuare după aceeași interacțiune cu noi și se va frustra atunci când nu va avea parte de ea. Această frustrare pe urmă poate duce la multe comportamente nedorite”, a atras atenția Vlad Vancia.

„O a treia perspectivă este cea a noastră. Ca niște deținători responsabili, este datoria noastră să fim pro-activi în ceea ce privește calitatea vieții blănoșilor. Avem acum timpul de a ne observa (precum David Attenborough în documentare) și astfel cunoaște mai bine câinii. Care este rutina lor zilnică? În câte locuri diferite doarme? Care sunt pozițiile preferate de somn? Ce strategii a mai dezvoltat pentru a scoate mâncarea din jucăria Kong? Pentru asta este nevoie să ne educăm constant în ceea ce privește sănătatea fizică, mentală și comportamentală a patrupezilor. Așa vom ajunge să prevenim sau să tratăm mai eficient orice problemă apare la ieșirea din izolare”, a subliniat psihologul de animale.

Lipsa socializării din această perioadă este un alt aspect care poate duce în unele cazuri la tendințe agresive, așa că Vlad Vancia recomandă ca primele întalniri între câini să fie graduale. „Ajută dacă obosim puțin câinele înainte să îl ducem în parc, cu enrichment merge minunat, astfel încât nivelul de energie și entuziasm să nu fie prea mare. Riscul de conflicte crește când sunt mai multi câini plini de energie și agitați într-un spațiu mic precum parcurile de câini”, a conchis Vlad Vancia.