STARE DE ALERTĂ. Zi decisivă la Guvern. CCR a decis: Starea de alertă, constituțională!

Camera Deputaților urmează să adopte, miercuri, ca for decizional, legea propusă de Guvern în ceea ce privește instituirea stării de alertă și tot astăzi, CCR a decis asupra sesizării făcute de Avocatul Poporului referitor la Ordonanţa care reglementează starea de alertă.

Curtea Constituțională a României a decis că starea de alertă este constituțională, însă restrângerea drepturilor și libertăților poate fi implementată doar prin lege.

Şedinţa Curții Constituționale de miercuri dimineață s-a desfăşurat în sistem videoconferinţă. În sală au fost prezenţi doar preşedintele CCR, Valer Dorneanu, un magistrat asistent, precum şi reprezentanţii Avocatului Poporului şi ai Ministerului Public.

Fost judecător CCR, după decizia de azi: Starea de alertă este nepotrivită situaţiei actuale

După decizia CCR de miercuri privind constituţionalitatea stării de alertă, nu ni se pot restrânge drepturile şi libertăţile, spune fostul judecător CCR Toni Greblă.

„Eu am spus că starea de alertă este nepotrivită situaţiei actuale din România, care doreşte să aplice nişte măsuri pentru combaterea unei epidemii. Ordonanţa (care reglementează starea de alertă, n.r.) este incompatibilă cu restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Dimpotrivă, în textul ei se vorbeşte despre faptul că este organizată pe principiul respectării drepturilor şi libertăţile cetăţeneşti”, a spus, pentru MEDIAFAX, fostul judecător CCR Toni Greblă.

Fostul judecător a explicat şi ce trebuie să înţelegem din decizia de azi: „Că o stare de asediu se poate instala în anume situaţii, dar că restrângerea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti este discutabilă dacă este şi constituţională astfel cum doreşte Guvernul”.

CCR, sesizată de Avocatul Poporului referitor la starea de alertă

Avocatului Poporului spune că sintagma nu este definită clar, iar restrângerea temporară a unor drepturi poate căpăta caracterul unei îngrădiri permanente.

Avocatul Poporului a sesizat, în 6 mai, Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate referitoare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare.

Avocatul Poporului apreciază că delegarea unor atribuții de legiferare către autorități administrative, având ca finalitate restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, încalcă principiul separației puterilor, precum şi prevederile constituționale potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării.

În esență, Avocatul Poporului consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu respectă principiul previzibilității legii prin definirea defectuoasă a „stării de alertă”, care, neavând consacrare constituțională, presupune o circumstanțiere detaliată, la nivel infraconstituțional, a cazurilor în care se poate declara.

„În realitate, legea prevede doar că se pot lua de către organe administrative orice măsuri, deci inclusiv de restrângere a exercițiului unor drepturi, deși art. 53 din Constituție prevede clar că acest lucru poate fi făcut numai prin lege. În lipsa prevederii unui termen pentru care se poate dispune starea de alertă, ba mai mult, reglementarea posibilității extinderii acestuia prin act administrativ, se ajunge în ipoteza în care restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți fundamentale capătă caracterul unei îngrădiri permanente aducând astfel atingere însuși dreptului, ceea ce este contrar art. 53 alin. (2) din Constituție”, arată Avocatul Poporului într-un comunicat.

Potrivit prevederilor constituționale, Parlamentul şi, prin delegare legislativă, Guvernul au competenţa de a institui, modifica şi abroga norme juridice de aplicare generală. Autoritățile administrației publice nu au o asemenea competenţă, misiunea lor fiind aceea de a asigura executarea legilor.

Starea de alertă, adoptată de Senat, cu modificări

Vom vedea astăzi în ce formă va fi aprobată starea de aletrtă de Camera Deputaților, după ce Senatul a intervenit cu mai multe modificări.

Una dintre modificările importante aduse de senatorii juriști proiectului de lege este faptul că impunerea stării de alertă, adoptat luni de Guvern și trimis Parlamentului pentru a fi dezbătut în regim de urgență  constă în aceea că măsura instituirii stării de alertă trebuie să fie încuviințată de Parlament în termen de trei zile. Amendamentul a fost propus de senatorul PSD Șerban Nicolae.