PESIMISM. Un fermier român consideră că decidenții de la Bruxelles se pregătesc să-și hrănească doar elitele. Totul are legătură cu primele două strategii din Pactul Ecologic European

Cei mai afectați de prevederile primelor două strategii din Pactul Ecologic European (PEE) ar fi chiar fermierii, iar decidenții de la Bruxelles s-ar pregăti să-și hrănească doar elitele, opinie exprimată chiar de către unul dintre agricultorii de seamă ai țării noastre, în cadrul webinarului realizat zilele acestea de eurodeputata Carmen Avram.

Pe lângă îngrijorările în ceea ce privește viitorul afacerii lor, fermierii își pun problema modului în care vor reuși să asigure o cantitate și mai mare de hrană, pentru o populație aflată în creștere, la standarde mult mai dure, dar la prețurile din prezent.

Participant la evenimentul online privind adaptarea agriculturii românești la cele două strategii europene, Nicolae Sitaru, fermier și președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a declarat în acest context că Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele.

„Cred că Europa se pregătește să-și hrănească doar elitele și uită de poporul european, care va fi lipsit de o hrană ieftină și de calitate, care există azi în magazinele din Europa”, a menționat Sitaru.

Miercuri, 20 mai 2020, executivul de la Bruxelles a lansat primele două strategii din Pactul Ecologic European.

Una vizează sectorul agroalimentar – Strategia „De la fermă la furculiță”, iar cealaltă este Strategia pentru Biodiversitate.

Potrivit precizărilor experților, ambele strategii își propun să transforme agricultura în așa fel încât, până în 2050, Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic.

„În opinia mea, începând de azi, 20 mai, ne lansăm într-o călătorie spre necunoscut”.

„În agricultură provocările vor fi, fără îndoială mari, cred că și oportunitățile, la fel.

„De aceea, va depinde doar de noi cum vom alege să ne protejăm fermierii, interesele naționale și securitatea alimentară”, a declarat europarlamentarul Carmen Avram, gazda webinarului.

Dezintensificare a agriculturii

La rândul său, în contextul apariției celor două strategii, Florian Ciolacu, directorul Executiv al Clubului Fermierilor Români a vorbit de o dezintensificare a agriculturii.

Totul ca urmare a unui buget mai mic pentru agricultură și a unor condiții mai multe pentru fermieri.

Totodată, el s-a arătat îngrijorat de o potențială criză alimentară.

„Se schimbă modul în care Uniunea Europeană privește agricultura”.

„Dar, atenție, fără să existe o analiză de bază a economiei și a efectelor de piață a acestor strategii.

„Grăbirea inutilă către măsuri și ținte foarte specifice de producție agricolă, înainte să existe un acord privind strategiile generale pentru alimente, agricultură, utilizarea terenurilor rurale, va conduce la o situație impredictibilă privind siguranța alimentară”, a conchis acesta.

Anunțul Comisiei Europene vine într-un moment inoportun

Mai grav, au apreciat specialiștii prezenți la eveniment online, anunțul Comisiei Europene vine într-o perioadă în care sectorul agricol românesc se confruntă deja cu probleme cauzate de criza generată de pandemia COVID-19.

Potrivit studiului „Impactul crizei COVID-19 și al secetei asupra fermelor de cultură mare din România”, realizat de compania AMAZAG, 42% dintre fermele mari incluse în cercetare au fost afectate de COVID-19 și aproape 60% vor suferi din cauza efectelor pandemiei în viitor.

„Un lucru care e important de notat e faptul că agricultura e o industrie, industria asta trebuie să meargă mai departe, trebuie să fim competitivi și trebuie să ne asigurăm că ne tragem cenușă la focul nostru, că fermierii au tot ceea ce le este necesar”, a explicat Laurențiu Asimionesei, reprezentantul companiei AMAZAG.

12 ani de cercetare pentru un pesticid sintetic

Îngrijorările au fost exprimate și de reprezentanții industriei produselor pentru protecția plantelor din România, vizați direct de obiectivele strategiei europene „De la fermă la furculiță”.

Potrivit spuselor acestora, pentru găsirea alternativelor la pesticidele sintetice e nevoie de ani de cercetare, asta în condițiile în care acest domeniu este al doilea cel mai restricționat domeniu la nivel european, după cel farmaceutic.

„O companie, pentru a dezvolta un produs sintetic, are nevoie, azi, de 12 ani de cercetare, din momentul în care începe cercetarea, până în momentul în care pune în piață o moleculă sintetică și de o investiție de peste 280 de milioane de dolari”, a precizat Vasile Iosif, președintele Asociației Industriei de Protecția Plantelor din România (AIPROM).

De asemenea, oficialul AIPROM a atras atenția asupra faptului că România se confruntă cu dăunători care nu există în alte state membre ale Uniunii Europene și că este nevoie de o derogare pentru tratamentul la sămânță în 2021.

Altfel, a adăugat Iosif, țara riscă să piardă producția de porumb și floarea-soarelui aferentă unei suprafețe de un milion de hectare.

„România consumă aproximativ 700 de grame de substanță activă de produs fitosanitar pe hectar, vecinii noștri din Ungaria consumă 1,2 kg de substanță activă pe hectar, iar media UE e peste 2 kg de substanță activă pe hectar”.

„Cred că deciziile trebuie adoptate numai în urma unei înțelegeri a specificului fiecărei țări.

„AIPROM își dorește ca UE să țină cont de progresele științifice în domeniu și să nu solicite industriei de protecția plantelor produsele și tehnologiile care vor fi disponibile abia peste 20-30 de ani.

„Așa cum oamenii au nevoie de medicamente și plantele au nevoie de «medicamentele» lor, de pesticide”, a concluzionat oficialul organizației.

Revoluția „verde”, generatoare de sărăcie. Sunt și vești bune

Riscul ca hrana europeană să devină din ce în ce mai scumpă, ca urmare a implementării Strategiei „De la fermă la furculiță”, este semnalat și de COPA-COGECA, cea mai mare formă asociativă europeană de fermieri și cooperative agricole.

Experții organizației avertizează că această revoluție „verde”, propusă de Pactul Ecologic European, riscă să mărească procentul celor care trăiesc la limita sărăciei.

În 2017, potrivit datelor oficiale, la nivelul Uniunii Europene, peste 110 milioane de oameni trăiau în condiții grele (22,4% din cetățenii europeni).

Există, totuși, și vești bune. Acestea vin dinspre micul producător local și lanțul scurt de aprovizionare.

Criza provocată de pandemia de coronavirus a demonstrat reziliența acestui sector, încurajat la nivel european prin Strategia „De la fermă la furculiță”.

Acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate pentru România. O dovedesc rezultatele studiului „Achiziția de legume proaspete direct de la producători locali în perioada crizei COVID-19 în România” realizat de Asociația Rural Development Research Platform, Iași (RDRP).

„În ceea ce privește comportamentul consumatorilor români, cu achiziții de legume proaspete direct de la producători locali, dacă înainte de 16 martie, 25% apelau la acest tip de achiziție, după 16 martie, procentul acestora a crescut la 39%”, e explicat Sebastian Brumă, cercetător științific în cadrul Academiei Române, Filiala Iași și președintele Asociației Rural Development Research Platform, Iași (RDRP).

„Fermierii care realizează produse ecologice în România nu au o platformă asigurată de Ministerul Agriculturii”

O altă oportunitate este prevăzută de propunerea Comisiei Europene privind Strategia pentru Biodiversitate.

Potrivit acestei noi orientări, până în 2030, suprafața cultivată în regim organic trebuie să atingă 25% din suprafața arabilă a uniunii.

Experții consideră însă că, dacă România dorește să fie performantă în agricultura organică, e nevoie de o mai bună informare la nivel național asupra prevederilor conversiei, precum și de o simplificare a legislației naționale.

„Pentru ca un produs să fie certificat ecologic sunt necesari între doi și trei ani de conversie, sau, cum spunem noi, de «detoxifiere» a terenului, până când acesta ar putea produce produse conform regulamentului european”.

„Problema de la noi e cea a informării. Deși predau de câțiva ani legislație și fac și inspecții pe teren, fermierii noștri au probleme cu accesarea informațiilor.

„Chiar și pentru cei care aplică și pornesc această certificare, condițiile sunt greoaie. Birocrația de la noi, din păcate, trebuie să recunosc, e greoaie, de asemenea”, atenționează Aurelia Grecu, expert ecolog autorizat în domeniul protecției mediului și pădurilor, lector in cadrul unuia dintre puținele cursuri de conversie spre agricultura organică în România.

Totodată, fermierii care realizează produse ecologice în România nu au o platformă asigurată de Ministerul Agriculturii, unde să poată fi găsiți de consumatori, a adăugat Aurelia Grecu.

Direcțiile strategiilor din Pactul Ecologic European

În ceea ce privește Strategia „De la fermă la furculiță”, Comisia Europeană își propune, printre altele, să reducă la jumătate consumul de pesticide, precum și riscurile asociate folosirii produselor pentru protecția plantelor, până în anul 2030.

De asemenea, Executivul de la Bruxelles are în vedere reducerea fertilizatorilor cu cel puțin 20%, până în 2030, reducerea la jumătate a medicamentelor antimicrobiene pentru animalele de fermă și acvacultură, tot până atunci, dar și creșterea cu până la 25% a suprafețelor arabile ocupate de agricultura organică, în următorii 10 ani.

Și obiectivele Strategiei pentru Biodiversitate sunt ambițioase. Concret, până în 2023, Executivul european își dorește să introducă 30% din suprafața terestră și cea marină sub protecție, să sporească ponderea agrosilviculturii, să reducă poluarea din aer, apă și sol, precum și să mărească suprafețele acoperite de păduri prin plantarea a trei miliarde de copaci, în următorul deceniu.

Cu toate acestea, Comisia Europeană nu a efectuat, nici până la această oră, un studiu de impact al celor două strategii asupra sectorului agricol.