Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că punctul principal al ordinii de zi a şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) l-a constituit analiza noii Strategii Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024.
Principalele declarații:
––––
O şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) va avea loc miercuri, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis, în sistem de videoconferinţă specială.
Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020 – 2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.
În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a arătat Administraţia Prezidenţială.
Şedinţa are loc la ora 12,00.
De asemenea, tot miercuri, judecătorii Curții Constituţionale discută miercuri, 27 mai, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind neconstituţionalitatea unei legi iniţiate de PSD. Este vorba despre legea care prevede că învăţământul preşcolar, şcolar, preuniversitar şi universitar se poate desfăşura şi online pe perioada stării de urgenţă sau de asediu.
Legea criticată de Iohannis completează Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi a fost transmisă de către Parlament şefului statului, în vederea promulgării, pe 23 aprilie.
Preşedintele Iohannis precizează că propunerea legislativă iniţiată de 29 de senatori PSD conţinea un singur articol şi avea ca obiect de reglementare exprimarea rezultatelor evaluării, după cum urmează: la nivelul ciclului de achiziţii fundamentale (clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a) prin nivelul atins, referitor la gradul de însuşire a competenţelor – în scopul eliminării presiunii notării asupra elevilor/părinţilor; la nivelul claselor a III-a şi a IV-a prin note de la 1 la 10 (în scopul familiarizării elevilor de vârstă şcolară mică cu specificul evaluării din ciclul gimnazial); la nivelul ciclului gimnazial secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, prin note de la 1 la 10 sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.