ZIUA NAȚIONALĂ A PSIHOLOGULUI. Psihologia, încotro? 16 de ani de la reglementarea profesiei de psiholog în România (exclusivitate)

Se împlinesc astăzi 16 ani de la ziua în care Parlamentul României a emis Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea şi organizarea Colegiului Psihologilor din România. Despre cum au evoluat lucrurile şi care este pulsul actual al acestei ştiinţe, au povestit specialiştii din domeniu pentru Gândul.ro

Ştefan-Basil Robu, fost preşedinte al Cognosis – Federaţia Studenţilor la Psihologie din România spune că în urma diferitelor mituri greșite despre psihologie din ultimii ani, tinerii absolvenți au aplicat la facultatea psihologie din curiozitate, Această profesie este comparată cu o busolă, utilă pentru a găsi soluții la diverse probleme.

„Devenim busola calibrată potrivită pentru drumul către identificarea resurselor ce ne ajută să găsim soluția”, spune fostul preşedinte al Federaţiei Studenţilor la Psihologie din România

„În ultimii ani, diverse mituri și concepții greșite despre psihologie, care s-au născut și au persistat mai ales din cauza artificiilor cinematice, au determinat tinerii absolvenți de liceu să aplice pentru facultatea psihologie din curiozitate. Desigur, există și o bună categorie de tineri care aplică datorită faptului că doresc să se cunoască pe sine sau să îi ajute pe cei apropiați lor să treacă peste anumite provocări ale vieții. Însă, situația se schimbă radical după primul semestru de facultate, și realizează ușor-ușor că psihologia nu citește gânduri, nu vindecă oamenii pe loc și nici nu detectează minciunile ca un poligraf conectat mereu la curent. Totuși, cred că cel mai important lucru de care își dau seama este că răspunsul la problemele noastre sau a celor din jur se află în interiorul fiecăruia, iar noi, psihologii, pur și simplu devenim busola calibrată potrivită pentru drumul către identificarea resurselor ce ne ajută să găsim soluția”, declară Ştefan-Basil Robu.

De asemenea, Ştefan-Basil Robu spune că societatea românească realizează pași mari spre o conștientizare globală asupra domeniului psihologiei, iar profesia de psiholog este printre puținele profesii care „reușește să construiască și în trecut”.

„Societatea românească realizează pași mari spre o conștientizare globală asupra domeniului psihologiei”, spune Ştefan-Basil Robu

„Observ că societatea românească realizează pași mari spre o conștientizare globală asupra domeniului psihologiei, și, cu fiecare zi, oamenii reușesc să vadă că există persoane specializate la care pot apela atunci când emoțiile și gândurile personale nu mai încap în propria „casă”. Căci, aceste confruntări interioare sunt cele care ne pun la pământ de cele mai multe ori. Ele își pot avea rădăcina în copilărie, adolescență sau în viața de adult, adică în prezent, iar dacă conflictul nu este rezolvat, ajungem să privim cu tristețe fiecare plan din viața noastră – familial, personal sau profesional. Profesia de psiholog nu numai că este o profesie de viitor, dar este printre puținele profesii care reușește să construiască și în trecut.

În calitate de fost reprezentant la nivel național al studenților la psihologie și științe ale educației, pot să spune că generațiile de tineri psihologi sunt oameni pe care societatea românească se pot baza. Sunt cei care se luptă cu sine, cu zâmbetul mereu pe buze, pentru a oferi celorlalți sprijinul de care au nevoie ca să devină cea mai bună versiune a lor”, a povestit Ştefan-Basil Robu, fost preşedinte al Cognosis – Federaţia Studenţilor la Psihologie din România.

Valentin Pescaru – psihoterapeut şi sexolog explică că, deși România nu se află la nivelul țărilor civilizate în domeniul psihoterapiei, însă atitudinea oamenilor s-a schimbat de-alungul timpului, astfel încât sunt mai deschiși și mai încrezători. Există în continuare o lipsă de informare care face „ca mulți să desconsidere eficiența psihoterapiei fără a ști măcar ce este și cu ce se ocupă”.

„În ultimii ani psihoterapia și-a extins foarte mult adresabilitatea”, spune Valentin Pescaru – membru al Colegiului Psihologilor din Romania

„În ultimii ani psihoterapia și-a extins foarte mult adresabilitatea. Numărul în creștere al psihoterapeuților și cabinetelor de psihologie, colaborarea cu medicii psihiatri și din alte specialități medicale a făcut ca numărul celor care apelează la psihoterapie să fie din ce în ce mai mare. Oamenii sunt mai informați, înțeleg din ce în ce mai bine importanța sănătății lor psihice și efectele extraordinare ale psihoterapiei asupra psihicului. Nu ne aflăm încă la nivelul tărilor civilizate dar semnele sunt bune. Putem afirma că oricine își dorește cu adevărat să intre într-un proces psihoterapeutic va găsi formula potrivită și accesibilă..

Accesul la internet, libera circulație, respectiv contactul cu alte culturi care au o altă atitudine față de psihoterapie, declarațiile oficiale ale unor personalități care au apelat la psihoterapie cu succes a făcut ca oamenii să fie mai deschiși și mai încrezători. Este nevoie de educație și informare corectă în continuare în ceea ce privește importanța sănătății mintale. Din păcate sunt încă mulți concetățeni cu convingeri nepotrivite conform cărora dacă apelezi la un specialist din
zona ”psi” ești ”nebun”, destui care încă apelează la vrăjitoare, descântece și alte asemenea practici, ezoterism ș.a.m.d. Lipsa de informare corectă face ca mulți să desconsidere eficiența psihoterapiei fără a ști măcar ce este și cu ce se ocupă”.

Psihoterapia urmărește descoperirea și tratarea cauzelor ascunse care au dus la dezvoltarea unei tulburări

„Scopul major al formei de psihoterapie – psihoterapie psihanalitică – este de a ajuta o persoană să dezvolte înțelegere în legătură cu conflictele inconștiente (profunde), care se bazează pe dorințe nerezolvate, evenimente traumatice timpurii sau alte situații. Psihoterapia urmărește descoperirea și tratarea cauzelor ascunse care au dus la dezvoltarea unei tulburări. O soluție poate fi înțeleasă dacă cauza problemei este identificată. Această este esență psihoterapiei psihanalitice, potrivit platformei online a psihoterapeutului”, Valentin Pescaru.

În epoca informației și a internetului de mare viteză, cu posibilități aproape nelimitate de informare românii sunt reticenți în a apela la psihoterapie, cu atât mai puțin la psiho-terapia sexuală.

„Am putea crede că atitudinea este mai deschisă cu privire la psiho-terapia sexuală, însă românii sunt reticenți”, conform spuselor lui Valentin Pescaru – psihoterapeut şi sexolog și membru al Colegiului Psihologilor din Romania

„În ceea ce privește sexologia, respectiv terapia sexuală lucrurile sunt cu atât mai complicate. În epoca informației și a internetului de mare viteză, cu posibilități aproape nelimitate de informare am putea crede că atitudinea este mai deschisă și mai non-conformistă. Din păcate lucrurile stau exact invers: românii sunt reticenți în a apela la psihoterapie, cu atât mai puțin la psiho-terapia sexuală. Aceasta se deosebește de psihoterapia clasică prin faptul că are tehnici și abordări specifice zonei sexuale. Mai mult decât atât, pentru a practica terapia sexuală este nevoie de specializare diferită, ce cuprinde o pregătire medicală consistentă. Sexologia este considerată mai degrabă o supra-specializare. Adică trebuie să ai deja o pregătire ca psiholog-psihoterapeut ca să poți să te formezi în sexologie. Iar asta complică lucrurile pentru că înseamnă ani îndelungați de studiu și experiență.

Așa se explică și numărul extrem de mic de specialiști în psiho-sexologie. Mare parte din activitatea mea ca psiholog, psihoterapeut și sexolog este să informez, să educ, pentru ca oamenii să înțeleagă exact despre ce este vorba și cum pot beneficia de aceste servicii”, menționează Valentin Pescaru.

Valentin Pescaru completează și spune că sexologia poate trata o mulțime de probleme, tot mai dese în rândul tinerilor, iar educația are un rol esențial în acest sens.

Sexologia poate trata o mulțime de probleme, potrivit spuselor lui Valentin Pescaru – psihoterapeut şi sexolog

„Sexologia poate trata o mulțime de probleme, de la tulburări sexuale până la infertilitate din cauze psiho-emoționale, de la probleme de cuplu până la probleme de identificare de gen și rol, tot mai des întâlnite în rândul tinerilor. Acesta este și motivul pentru care scriu articole de specialitate, susțin evenimente în domeniu, particip la diverse activități și programe. Cred că educația are un rol esențial în dezvoltarea omului”, a completat Valentin Pescaru – psihoterapeut şi sexolog.

Intervenția logopediei este importantă în rândul copiilor unde vorbirea este afectată. Potrivit Andreei Năstase, logoped, în România profesia de logoped nu este prevăzută în nomenclatorul ocupaţiilor iar în facultăţile de profil este introdusă ca şi materie opţională. La nivel mondial importanţa intervenţiei logopedice este extrem de necesară în rândul copiilor. În România, profesia de logoped nu este prevăzută în nomenclatorul ocupaţiilor”, potrivit logopedului Andreea Năstase.

La nivel mondial importanţa intervenţiei logopedice este extrem de necesară în rândul copiilor. În România, profesia de logoped nu este prevăzută în nomenclatorul ocupaţiilor, potrivit logopedului Andreea Năstase

„La nivel mondial importanţa intervenţiei logopedice este extrem de necesară în rândul copiilor cu o dezvoltare normală cât şi în rândul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, acolo unde vorbirea este afectată. În lipsa intervenţiei logopedice, copiii cu dificultăţi de pronunţie ajung să aibă probleme şi la scriere. Profilaxia si interventia timpurie sunt cerinte primordiale ale interventiei logopedice. Din păcate, în România, profesia de logoped nu este prevăzută în nomenclatorul ocupaţiilor iar în facultăţile de profil este introdusă ca şi materie opţională. Cu toate acestea consider că Logopedia trebuie tratată cu mai multă seriozitate în cadrul facultăţilor de profil şi, totodată, create campanii de constientizare a importantei acestei interventii in rândul persoanelor cu tulburari de vorbire.”, a afirmat Andreea Năstase, logoped.

„Profesia de psiholog în România îşi recapătă treptat statutul binemeritat în societate”, concluzionează psihologul Elena Ungureanu

„În situaţii de criză personală, de incertitudine, în momente de grele încercări ale vieţii, de angoasă, anxietate, stres, furie, temeri ş.a.m.d. suntem cei care reechilibrăm balanţa. Profesia de psiholog în România îşi recapătă treptat statutul binemeritat în societate. Urez la mulţi ani plini de satisfacţii profesionale tuturor psihologilor!”, a conchis Elena Ungureanu, psiholog.

La 16 ani de la adoptarea Legii, Colegiului Psihologilor din România solicită modificări legislative, printre care introducere a minimum zece sedințe de psihologie în pachetul de bază de servicii de sănătate și legiferarea serviciilor psihologice ca fiind servicii de sănătate

La 16 ani de la adoptarea Legii, Filiala București a Colegiului Psihologilor din România solicită câteva modificări legislative, printre care introducere a minimum zece sedințe de psihologie în pachetul de bază de servicii de sănătate.

Totodată, psihologii solicită decontarea integrală a serviciilor oferite copiilor, bolnavilor cronici și pensionarilor.

De asemenea, reprezentanţii Filialei București a Colegiului Psihologilor din România mai cer ca serviciile psihologice să fie legiferate ca fiind servicii de sănătate, indiferent de specialitate.

O verigă lipsă în politicile publice este reprezentată de serviciile psihologice, iar introducerea acestora în pachetul de bază al serviciilor de sănătate decontate reprezintă o prioritate națională, potrivit petiției realizată de Filiala București a Colegiului Psihologilor din România

O altă modificare legislativă solicitată este şi aceea ca psihologii, prin cabinetele individuale, să devină contractori direcți cu Casa de Asigurări de Sănătate.

În acest sens, Filiala București a Colegiului Psihologilor din România a înaintat o petiţie.

“Serviciile psihologice reprezintă o necesitate a vremurilor noastre, nu un lux. Acest lucru a fost demonstrat și în cadrul pandemiei, cand mii de psihologi au fost voluntari in diferite proiecte de prim-ajutor psihologic pentru comunitate, pentru medici și personalul medical. Veriga lipsă în politicile publice din domeniul sănătății o reprezintă serviciile psihologice. Introducerea serviciilor psihologice în pachetul de bază al serviciilor de sănătate decontate reprezintă o prioritate națională în demersurile preventive, de intervenție și de suport ale sănătății sociale, somatice și mentale”, se arată în petiţia Colegiului.