ECONOMIE. Mihai Daraban: Probabil ar fi fost bine ca România să fie în cadrul stării de urgență minim 5 ani. S-ar fi putut începe foarte multe lucrări publice

Lucrările publice ar fi fost o soluție de ieșire din criză, având în vedere că acestea se desfășoară în spații deschise și nu ar fi facilitat răspândirea coronavirusului,  însă Statul s-a aflat în imposibilitatea de a folosi resurse substanțiale la lucrările de infrastructură, a declarat într-un interviu pentru Lumea Banilor Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

„Probabil ar fi fost bine ca România să fie în cadrul stării de urgență minim 5 ani. În acest fel, printr-o legislație subsecventă, mult mai ușoară și mai practică, s-ar fi putut începe foarte multe lucrări publice care acum trenează și care trenează de mult în domeniul infrastructurii, în mod special”, a comentat Mihai Draban, subliniind faptul că infrastructura este o prioritate.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a propus 73 de măsuri de relansare economică, în contextul pagubelor generate de resticțiile din pandemia de coronavirus.

„Noi am întaintat prioritățile către Guvern încă de la început. Au fost inițial 40 de puncte, pentru ca apoi să avansăm 73 de propuneri pentru reluarea activităților economice. Multe au fost preluate, multe nu au fost preluate și din imposibilitatea Statului de a le pune în aplicare, din diferite motive. Lipsa de capital și provizioanele Statului s-au văzut încă de la începutul crizei”, a declarat pentru LUBA Mihai Daraban.

Mihai Daraban, despre refacerea economiei: Am venit cu soluția să se facă 15 județe în loc de 42. Mai cad baroni și de o parte și de alta

Pornind de la definiția Produsului Intern Brut, Mihai Daraban a afirmat că una dintre soluțiile de ieșire din criză ar fi reducerea consumului Statului, prin reducerea numărului de județe, astfel încât să mai cadă „baroni de o parte și de alta”:

„Noi trebuie să plecăm de la o definiție simplă a Produsului Intern Brut (PIB).Toți vrem un PIB mare, Guvernele vor un PIB mare care să crească bugetele populației, deci e logic. Dar cum facem acest PIB mare? Plecăm de la definiția PIB-ului: consum privat domestic + consumul Statului + investiții + export – import. Asta este definiția PIB-ului din toate manualele de economie. De consumul privat domestic ar trebui să nu ne atingem pentru că, până la urmă, este consumul fiecăruia dintre noi. Este un consum care exprimă și nivelul de trăi al populației.

La ce alte variante am putea umblă în această definite a PIB-ului? Consumul Statului să fie redus. Și nu întâmplător am venit cu soluția ca, dacă tot s-a vorbit de Justiție, să reformatam arhitectura Statului român pe cele 15 curți de apel existente, care au fost create pentru mobilitatea cetățeanului, nețînând cont de etnii. Așadar, să se facă 15 județe în loc de 42. Mai cad baroni și de o parte și de alta.

După aceea, o altă componentă a definiției PIB-ului unde se poate umblă, și aici am subliniat în paragafele de mai sus: investițiile publice. Aceasta a fost o modalitate, fac o paranteză – cum nu a simțit Polonia criză economică din 2008-2009-2010 pentru că au avut pedala la maxim a fondurilor europene pe infrastructură, grad de absorbție a fondurilor europene minim 90%.

Și nu în ultimul rând, ultima variabilă, din păcate export – import, înseamă -17,28 de miliarde de euro. Adică am exportat 69 de miliarde de euro și am importat 86,28”, a explicat Mihai Daraban.

Mihai Daraban: Noi nu a fost chiar un shutdown al economiei României

Totuși, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României a subliniat faptul că economia din țara noastră nu a fost afectată complet, așa cum s-a întâmplat în alte țări:

„În primul rând, aș sublinia că la noi nu a fost chiar un shutdown al economiei României, spre deosebire de țările din Vestul Europei – Spania, Italia, Germania – unde absolut toți au fost trimiși acasă. În România totuși sectoare economice, în special cu ciclu lung de fabricăție au funcționat. Construcții civile, construcțiile industriale, construcțiile și reparațiile navale și, în general, acele domenii cu spațiu larg de producție. Categoric că domeniul confecțiilor, unde sunt foarte multe cusătorese într-o singură incinta, într-o hala, a avut de suferit. Nemaivorbind de sectorul HORECA și alții care au suferit din căderea pieței efective. Mă refer la industria auto, pentru că Dacia și Ford angajează la un loc 20.000 de oamenii. Dar în industria auto lucrează 206.000 de oameni, care lucrează sub ansmable, piese pentru toate piețele internaționale. Va dați seama că în acest caz, închizându-se fabrica mama, închizându-se piață de retail, au trebuit să închidă și ei. În fapt această criză a lovit în temelia consumatorului, fie el persoană fizică sau juridică”, se arată în interviul acordat de Mihai Daraban publicației Lumea Banilor.

Mihai Daraban: Avem o economie de subcontractori

Președintele Camerei de Comerț a explicat că economia noastră își va reveni la câteva luni după ce alte state europene vor avea parte de acest lucru, întrucât în România avem o economie de subcontractori.

Revenirea producției autohtone o văd pe termen mai lung, pentru că pe termen scurt și mediu ne vorm reveni din criză după ce țările, respectiv motoarele economiei europene, își vor reveni. Cam la trei luni după ce își vor reveni ele, ne vom reveni și noi. Pentru că ne place sau nu să spunem asta, suntem totuși o economie de subcontractori. Numai dacă ne uităm la cine face exporturile Românei, spune multe. Sunt cifrele Statului, nu sunt inventate de Camera de Comerț. Și când primele 100 de firme realizează 53% din tot exportul României și în primele 100 de companii găsești doar 3 firme românești este tragic, dar cred că vorbește de la sine. Primele 1000 de firme, dacă vreți, fac 83-84% din tot exportul, dintre acestea doar 190 fiind firme românești. Datele sunt publice, aparțîn Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Deci, cred că din aceste cifre ne putem explică foarte multe. Ne mai putem explica, de asemenea, evoluții ale economiei românești și în funcție de datele pe care le comunică Eurostatul. România este pe ultimul loc în ceea ce privește domeniul cercetării și inovării. Cercetarea românească nu are nimic de-a face cu economia reală. Iarăși, suntem pe ultimul loc la digitalizare administrative”, a conchis președintele Camerei de Comerț.