INIȚIATIVĂ. Eurodeputatul Victor Negrescu cere consultări publice asupra planului național de redresare economică înainte de negocierile din Consiliul European

Europarlamentarul Victor Negrescu consideră că Planul european de redresare economică reprezintă o oportunitate pentru România pentru că obligă decidenții să construiască o viziune transpartinică, un plan național de relansare economică și proiecte concrete de dezvoltare. Acestea ar trebui să fie rezultatul transparenței, al dialogului, al consultărilor și al consensului la nivelul clasei politice, susține eurodeputatul român, care atrage atenția că pe 19 iunie va avea loc un Consiliu European care va testa capacitatea autorităților române de a negocia aceste oportunități.

„Instrumentul Next Generation EU lansat de Comisia Europeană ajută România pentru că, dincolo de sumele consistente de bani puse la dispoziție, obligă autoritățile române să gândească proiecte de dezvoltare pe termen mediu și lung. Planul european de redresare economică solicită statelor membre, mai ales celor cu probleme structurale de competitivitate și cu o capacitate administrativă mai scăzută, așa cum este și România, să aibă o viziune, un plan național de relansare economică și proiecte concrete, mature și sustenabile. Această viziune și acest plan pe termen mediu și lung trebuie să fie rezultatul transparenței, al dialogului, al consultărilor și al consensului la nivelul clasei politice. Acestea sunt condiții de bază pentru asigurarea coerenței, a continuității și stabilității proiectelor destinate a atrage fonduri europene.Nu este vorba de negocieri sau concesii politice, ci ar fi dovada maturității și a responsabilității politice. Primul pas extrem de important este ca pe 19 iunie România să se prezinte la Consiliul European cu o viziune clară, agreată de toate forțele politice. Din păcate, până la această oră, nu au existat consultări cu partidele politice sau cu europarlamentarii români privind ceea ce putem face împreună pentru țara noastră”, a declarat Victor Negrescu.

Acesta susține că România poate beneficia de fonduri europene de până la 80 de miliarde de euro, dar totul depinde de autoritățile de la București.

„Aceste fonduri europene ce pot ajunge până la 80 de miliarde de euro – planul de redresare cumulat cu viitorul buget multianual – nu sunt necondiționat la dispoziția României. Pentru a beneficia de ele, guvernul trebuie să-și facă lecțiile, adică să vină cu un program național coerent de reformă și investiții, corelat celor două tranziții pe care le propune Comisia Europeană: tranziția ecologică și tranziția digitală. De asemenea, sumele alocate sunt condiționate de implementarea recomandărilor specifice de țară incluse în Semestrul European. În mod evident, trebuie să existe și mai multă rigoare în cheltuirea banilor europeni, iar evoluțiile în implementare și în îndeplinirea obiectivelor trebuie raportate constant”, a mai spus social democratul.

Eurodeputatul român atrage atenția asupra faptului că Guvernul României poate adopta măsuri complementare de sprijin pentru economie și întreprinderile private.

„Mai mult, România își poate asuma acțiuni complementare de natură să susțină implementarea instrumentului Next Generation EU. Spre exemplu, în cazul noului Instrument de sprijin pentru solvabilitate, destinat mobilizării resurselor private și orientării lor către întreprinderile europene viabiledin sectoarele și regiunile pe care pandemia le-a afectat cel mai mult economic, guvernul poate să stabilească entități naționale cu scop special (societățicu rol de vehicul investițional) care ar putea solicita sprijin. Soluții există. Trebuie doar ca executivul PNL să manifeste voință politică și să fie capabil să o exprime în context european, să fie transparent și să fie onest în a construi un plan pe termen lung împreună cu celelalte formațiuni politice și partenerii sociali”, consideră Negrescu.

Social democratul precizează că aceste oportunități de finanțare europene pot fi fructificate doar dacă autoritățile române vor fi capabile să înțeleagă mecanismele europene și le vor folosi adecvat pentru dezvoltarea de proiecte cu impact în România.

„Trebuie avut în vedere că, în cazul granturilor, statele membre au la dispoziție doi ani pentru a depune planuri de recuperare și reziliență, iar dacă vor exista resurse disponibile după 2022, Comisia va organiza apeluri suplimentare, în conformitate cu calendarul Semestrului European. În privința împrumuturilor, statele membre pot adresa solicitări până în decembrie 2024, existând o limită de 4,7% din venitul național brut. Practic vorbim de un interval de timp limitat de care țara noastră trebuie să profite pentru a accesa aceste resurse de finanțare”, atrage atenția europarlamentarul român.