Ce înseamnă taxarea marilor companii digitale. Care sunt giganții vizați

Taxarea marile companii din domeniul IT a suscitat mari dispute politice în mai multe țări din lume, însă numărul guvernelor care au trecut de la vorbe la fapte este relativ mic. Acum se ia în calcul și în România dezbaterea unui astfel de proiect de taxare, care e totuși departe de punerea în practică. 

Un document realizat de Academia Română, printr-un institut de cercetare aflat în subordine, propune taxarea giganţilor digitali, pentru care nu a existat o legislație specifică până acum la noi, dat fiind că sediile acestor companii IT nu se aflau pe teritoriul românesc.

Raportul realizat sub umbrela Academiei Române propune taxarea companiilor digitale în ţara în care sunt obţinute veniturile – vizând giganţii americani GAFA (Google, Amazon, Facebook şi Apple).

Aceste marii companii digitale plătesc de obicei taxe în paradisuri fiscale sau în ţări cu fiscalitate extrem de redusă, precum Irlanda, Luxemburg etc.

„Un cadru naţional, în care consensul politic ar consolida suveranitatea statului în raport cu forţa financiară şi puterea de influenţă ale multinaţionalelor care deţin puterea de decizie în domeniul afacerilor, ar permite mobilizarea unor resurse chiar într-un interval scurt de timp, pentru finanţarea eforturilor de combatere a pandemiei şi reluare a creşterii economice”, se spune în documentul citat.

Iniţiative de taxare ale unor state europene – cum ar fi Franţa, Spania, Marea Britanie – au întâmpinat reacţia fermă de respingere a SUA, în jurisdicţia cărora se află cele mai multe companii de dimensiune globală.

Ce este „taxa GAFA”

Taxa GAFA, acronim care desemnează giganţii industriei digitale Google, Amazon, Facebook şi Apple, creează o impozitare a marilor companii din sector nu numai pe profit, de multe ori declarat în ţări cu o fiscalitate foarte scăzută, ci şi pe cifra de afaceri, aşteptând o armonizare a regulilor la nivelul OCDE.

Potrivit unui raport PwC din aprilie, anul 2020 se anunța a fi anul consensului între statele membre OECD privind introducerea taxei pe serviciile digitale (cunoscută cu acronimul DST), urmând ca aplicarea să survină în 2021. Însă noul context creat de criza generată de pandemia COVID-19  ar putea accelera adoptarea unei astfel de măsuri.

„Noile tehnologii și platformele oferite de giganții tech au făcut posibilă schimbarea dramatică, într-un interval foarte scurt, a modului de operare și de interacțiune la nivelul companiilor și al autorităților din întreaga lume. Dacă înaintea crizei apărute din cauza COVID-19 vorbeam despre perturbarea („disruption„) digitală care transformă într-un ritm nemaiîntâlnit modul în care trăim, muncim, relaționăm, deci schimbă societatea și economia în ansamblu, odată cu declanșarea măsurilor drastice de distanțare socială, digitalizarea și-a amplificat rolul și mai mult, depășind estimările”, spun consultanții PwC România.

În același timp, noul context se va reflecta asupra veniturilor și a profitabilității obținute de către economia denumită generic digitală care include giganții tech, platformele online, dar și multe alte companii.

|Este ușor de intuit că acest sector va fi printre puținele care vor ieși câștigătoare din această criză. Acest fapt îl va face cu atât mai interesant pentru bugetele statelor care se vor subția mult, pe măsură ce guvernele vor aloca sume imense pentru salvarea altor sectoare grav afectate de criză” – Ionuț Sas, PwC România

„Prin urmare, post-criză putem imagina scenariul de trecere la o nouă paradigmă fiscală pentru economia digitală. Desigur, contribuția acesteia la păstrarea distanței sociale în criză nu ar trebui uitată, iar taxarea ar trebui să o ia în calcul pentru a nu periclita pe viitor dezvoltarea digitalizării și a noilor tehnologii”, spune consultantul citat.

În același timp, Academia propune impunerea unui prag minim al impozitării companiilor, astfel încât să fie descurajat comportamentul statelor care fac dumping fiscal. Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal şi membru al Academiei Române, a declarat la un post TV că studiul respectiv nu reprezintă poziţia oficială a Academiei Române.

„Este vorba despre o cercetare efectuată de unul dintre institutele care se află în subordinea Academiei, dar studiul nu este punctul de vedere oficial al Academiei Române”, a precizat preşedintele Consiliului Fiscal.

Academia Română precizează, într-o notă citată de Adevarul.ro, că a iniţiat o arenă de discuţii privind criza cauzată de Covid 19, iar membrii şi cercetătorii Academiei sunt liberi să-şi exprime, în urma unor studii şi reflecţii personale sau colective, punctele de vedere în legătură cu această temă. Aceste opinii nu reprezintă poziţii oficiale ale instituţiei, fapt pentru care de ideile şi concluziile lansate sunt responsabili exclusiv autorii lor, afirmă instituţia.

Ce țări au introdus „taxa GAFA”

Nu sunt foarte multe țările care au adoptat o legislație fiscală specifică giganților fiscali, mai ales că Executivul de la Washington s-a opus vehement și a amenințat cu represalii. Pe lista scurtă a celor care au introdus taxa GAFA se află Franța, Austria, Italia sau Turcia.

Franţa a impus în iulie 2019 o taxă digitală asupra marilor companii tehnologice americane. Liderul de la Casa Albă a reacționat imediat și a criticat decizia Parisului spunând: „Dacă cineva trebuie să le taxeze, ar trebui să fie ţara de origine, Statele Unite”.

Adrministrația Trump a transmis, în decembrie anul trecut, un semnal clar Franţei şi a avertizat și alte ţări care iau măsuri similare, că „impozitele nu vor fi tolerate”. Matt Schurers, directorul executiv al federaţiei din industria de calculatoare şi comunicaţii (CCIA), a precizat că administraţia Trump intenţionează să deschidă o anchetă şi împotriva Austriei, Italiei şi Turciei pentru a stabili dacă impozitele lor ameninţă companiile americane.

Impozitul francez GAFA impune giganţilor digitali 3% din cifra de afaceri din Franţa, în special pe publicitatea online, vânzarea de date în scopuri publicitare şi conectarea utilizatorilor de către platforme. Impozitatea giganţilor digitali şi a multinaţionalelor reprezintă o provocare majoră, mai ales că se pot încasa impozite chiar dacă grupurile nu sunt prezente fizic pe teritoriul unei ţări.

Raportul Academiei amintește că Australia grăbeşte crearea (până în iulie 2020) unui cod în privința veniturilor din publicitate ale giganților din tehnologie (cca 1/3 din total) prin care va include administrarea datelor, clasarea și afișarea știrilorși împărțirea veniturilor generate de acestea, adăugând că va stabili, de asemenea,mecanisme de rezolvare a litigiilor, pentru sprijinirea pieţei media.

Impas în negocierea unei taxe digitale

Statele Unite au transmis zilele trecute că nu mai vor ”să continue” negocierile sub egida OECD privind taxarea giganților tehnologiilor digitale (Google, Apple, Facebook, Amazon, GAFA). Ministrul francez de Finanțe, Bruno Le Maire a denunțat decizia Washingtonului, arătându-se indignat de maniera în care Parisul este tratat de guvernul american.

”Confirm că, împreună cu omologii italian, spaniol și britanic, am primit o scrisoare din partea secretarului de stat al Trezoreriei, Steven Mnuchin, prin care suntem informați că nu mai vor să continue negocierile cu OECD privind taxarea digitală”, a detaliat Le Maire.

”Această scrisoare este o provocare!”, a continuat el, asigurând că Franța, Marea Britanie, Italia și Spania au răspuns cu mult înainte Statelor Unite, într-un mesaj ce confirma ”voința noastră de a obține o taxare corectă în cel mai scurt timp”.