Economia circulară se obține doar prin colaborarea tuturor actorilor din lanțul reciclării, iar educarea economiei românești în acest sens ar putea dura 25 de ani până să se ajungă la o „economie circulară perfectă”, este de părere Constantin Damov, Green Group Chairman, prezent la evenimentul „RECYCLE NOW”, cea mai importantă conferință din România pe tema reciclării, organizată de Gândul.ro, în parteneriat cu greennews.ro și susținută de GreenPoint Management.
„Economia circulară este totul despre cooperare. Trebuie să coopereze întreg lanțul. Producătorul trebuie să inițieze acest ciclu, el a fost întotdeauna cel care a aruncat materialul într-o industrie liniară. După unele estimări avem nevoie de 25 de ani până să reeducăm economia ca să ajungem la o economie circulară perfectă. În România, știm foarte bine că disponibilitatea la cooperare este un semn de slăbiciune. La noi trebuie să te impui, avem în continuare un sistem tribal și acest sistem tribal s-a dus și în gestiunea deșeurilor. De ce? Cineva a zis că acolo sunt banii și toată lumea s-a aruncat, a văzut un fel de El Dorado”, a declarat Constantin Damov în cadrul conferinței RECYCLE NOW.
Potrivit lui Constantin Damov, OUG 74 a politizat resursa și a dus fluxul de bani către groapă: cel mai mare concurent al reciclatorilor este groapa de gunoi, iar cel mai mare aliat al gropii de gunoi este autoritatea locală, arată expertul. „Cum adică „plătești cât arunci”? Înseamnă că arunci zero. Mulți primari au tentația să spună gunoiul este gratis. S-a trecut la noi de la principiul „poluatorul plătește” la principiul poluatorul votează”, a explicat președintele Green Group.
Constantin Damov consideră că plecăm greșit de la ideea de a denumi un material „deșeu”.
„Dacă îi sunem așa, din start avem o opinie foarte degradantă despre acea substanță. de ce nu o redenumim resursă? Trebuie să-i dăm acea de-a doua viață despre care vorbește economia circulară, arată Damov.
„Cred că cel mai important efect al sistemului depozit este acela de a elimina depozitarea necontrolată, littering – în engleză, sau aruncatul în mediu. Cum realizează sistemul depozit acest lucru? Valoarea de garanție e mult mai mare decât valoarea sticlei, recipientului. Dând o valoare, se tot discută de 50 de bani, acestor deșeuri, chiar dacă cineva le aruncă, va veni altcineva care să le ia spăă le ducă să le introducă în aparat sau să le predea la un retailer care îi poate da garanția înapoi”, a xplicat Constantin Damov.
„Din punctul de vedere al perspectivei economiei circulare, sistemul depozit înseamnă că eu, producăror, îți vând ție, consumator, conținutul. Ambalajul este al meu, iar pentru asta trebuie ca tu, consumatorul, să îmi dai o garanție”, a detaliat Damov.
În toate țările în care s-a introdus acest sistem, gradul de colectare a ajuns la 90%, iar gradul de acceptare din partea populației a ajuns la 80%, a spus Damov.
Finanțarea sistemului de EPR și Sistemul depozit-returnare – două sisteme/soluții complementare pentru îndeplinirea țintelor de reciclare cu ajutorul actorilor din piață – au fost două dintre subiectele cele mai importante abordate de reprezentanții statului, ai producătorilor, ai marilor retailerileri și ai reciclatorilor prezenți la evenimentul „RECYCLE NOW”, cea mai importantă conferință din România pe tema reciclării, organizată de Gândul.ro, în parteneriat cu cu greennews.ro.
Invitații Conferinței online „RECYCLE NOW” au abordat tema din perspectiva ramurii economice în care activează. Vezi VIDEO mai jos:
https://www.facebook.com/Gandul.ro/videos/1325638137626909/