RAPORT. BNR a anunțat care este cea mai falsificată bancnotă

Falsurile de bancnote româneşti expertizate de BNR au totalizat 3.507 bucăţi, în anul 2019, în scădere cu 41% faţă de 2018. Conform BNR, cea mai falsificată bancnptă este cea de 100 lei.

92 de bancnote false au fost capturate de poliţie

Din numărul total de bancnote false, 92 au fost capturate de poliţie în cursul unor acţiuni specifice, înainte de a fi puse în circulaţie, iar 3.415 falsuri au fost depistate în circulaţie (cu 40% mai puţine decât în anul 2018).

Cea mai falsificată bancnotă a fost cea de 100 lei, cu 3.232 bucăţi (din care 28 bucăţi capturate de poliţie), fiind urmată de bancnota de 50 lei, cu un număr de 214 falsuri, şi bancnota de 200 lei, cu un număr de 49 de falsuri.

Numărul de bancnote falsificate la 1 milion de bancnote autentice în circulaţie a fost de 2,1 bucăţi, faţă de 3,8 bucăţi în anul 2018.

BNR. Profit de 1,7 miliarde lei, mai mare cu 132% față de cel planificat

Rezultatul financiar realizat la finalul anului 2019, reprezentând profit în sumă de1,797 miliarde lei, este cu 1,024 miliarde lei superior celui planificat (+132,6 la sută), în valoare de 772,813 miliarde lei, în principal ca urmare a depășirii nivelurilor programate ale veniturilor totale.

Potrivit Raportului anual al instituției, publicat vineri, veniturile totale realizate de BNR în anul 2019 au fost în cuantum de 3,069 miliarde lei, valoare ce indică un grad de realizare de 122,6 la sută față de prevederile bugetare. Dinamica veniturilor totale s-a înregistrat pe fondul evoluției favorabile a realizărilor aferente majorității categoriilor de venituri, un impact pozitiv semnificativ fiind generat de evoluția veniturilor din operațiuni valutare.

Cheltuielile totale efectuate de BNR în 2019: 1,272 miliarde lei

Cheltuielile totale efectuate în anul 2019 au fost în valoare de 1,272 miliarde lei, gradul de realizare a acestora fiind de 73,5 la sută față de prevederile bugetare. În structură, variațiile mai pronunțate înregistrate în ambele sensuri între realizările efective și nivelurile planificate aferente categoriilor de cheltuieli în care se reflectă costurile îndeplinirii obiectivelor băncii centrale sunt determinate, în principal, de evoluțiile factorilor exogeni pe parcursul anului comparativ cu estimările luate în calcul la fundamentarea prevederilor bugetare.