AMENINȚĂRI. Care sunt pericolele la adresa lumii, în viziunea tinerilor. „Peste 10 ani, viaţa în România va fi la fel sau mai rea”

Un procent de 40% dintre tinerii din „generația 18-29 de ani” (aproape 1,3 milioane la număr) au mărturisit că printre pericolele care amenință lumea se evidențiază două categorii de riscuri mari, și anume cele la adresa vieţii (clima şi epidemiile, 40%), respectiv cele la adresa nivelului de trai (criza economică şi sărăcia, 38%).

În acest context, potrivit rezultatelor unui studiu realizat de IRSOP, interpretate de specialiștii institutului, viziunea tinerilor despre riscuri va crea totuși o deschidere importantă a acestora spre cooperare şi altruism.

Cei intervievați, peste 700 la număr, consideră totodată că pandemia de COVID-19 va afecta planurile lor de viitor.

„Disrupţia aspiraţiilor, la cohorte mari de tineri care păşesc în viaţă, este un episod dramatic pentru orice societate”, explică cercetătorii sursei citate în împrejurările date.

Mai exact, studiul a relevat că peste jumătate dintre respondenți (60%) sunt convinşi că pandemia va lăsa urme adânci, iar viaţa nu va mai fi la fel.

Psihologii sociali spun că evenimentele majore prin care trec tinerii când se maturizează, cei cuprinși în intervalul 18-24 de ani, definesc valorile şi atitudinile lor pentru tot restul vieţii.

„Dacă se simt părăsiţi, vor fi toată viaţa neîncrezători în oameni şi în instituţii”, susțin experții.

Doar 55% dintre tinerii intervievați sunt optimişti în privinţa şanselor personale în viitor, iar restul au sentimente amestecate. „Cu alte cuvinte, sunt nesiguri”, spun cercetătorii implicați în studiu.

Pentru moment, sănătatea (46%) şi locurile de muncă (32%), inclusiv pregătirea profesională, reprezintă temerile cele mai mari.

Cu timpul, au adăugat experții, teama de îmbolnăvire dispare, iar îngrijorările legate de muncă şi profesie vor fi pe primul plan.

Procent covârșitor de tineri care vor să trăiască alături de copii într-o Românie membră a UE

Un alt aspect relevat de cercetarea celor de la IRSOP este și cel al lumii viitoare a tinerilor, de altfel proiectată pe fundalul proiectului european.

Astfel, peste 80% dintre respondenți vor ca şi proprii lor copii să trăiască într-o România membră a Uniunii Europene (UE).

Potrivit specialiștilor, asta înseamnă că, pentru tineri, ideea europeană nu este numai o ţintă pragmatică imediată, ci şi o speranţă de viitor.

„Dacă ar fi să aleagă între două societăţi, una în care domină statul şi una care pune accent pe libertatea şi iniţiativa individului, majoritatea tinerilor (70%) ar alege ideea libertăţii individului”, se menționează în rezumatul cercetării.

Experții mai spun că, din perspectiva filosofiei politice, asta ar însemna că tinerii înclină mai mult spre ideile liberale, decât spre cele social-democrate sau socialiste.

De asemenea, asta înseamnă că pentru statul român, câştigarea încrederii tinerilor rămâne o mare provocare.

Tinerii au încredere foarte mică în politicienii care ne conduc

Experții IRSOP afirmă că scepticismul ar fi la ordinea zilei. Cel puțin asta reiese din studiul lor.

Astfel, două treimi dintre cei intervievați (65%) au încredere foarte mică în politicienii care ne conduc, iar 70% cred că, peste 10 ani, „viaţa în România va fi la fel sau mai rea”.

„Istoria lungă a eşecurilor este întotdeauna sursa cea mai importantă a neîncrederii în viitor. Tinerii nu se dezic de ţara în care trăiesc, dar numai 8% declară că sunt «foarte patrioţi»”, au adăugat reprezentanții sursei citate în context.

În prezent, pentru tineri, corupţia (30%), sănătatea (27%) şi eliminarea sărăciei (19%) sunt principalele urgenţe naţionale.

„Probabil că aceste teme vor influenţa şi prezenţa tinerilor la vot şi opţiunea lor politică la viitoarele alegeri”, au conchis specialiștii.

IRSOP a intervievat telefonic 712 tineri între 18 şi 29 de ani, în perioada 22-30 iunie 2020. Eşantionul este reprezentativ pentru întreaga populaţie tânără (18-29) de 2,6 milioane din România. Toleranţa de eşantionare este de ± 3,7%.