REPLICĂ. Fermierii prahoveni îi răspund ministrului Agriculturii în problema sistemului național antigrindină și îl acuză de dezinformare

Scandalul rachetelor antigrindină care par că generează mai mult pagube decât beneficii continuă, fermierii prahoveni, prin vocea vicepreședintelui LAPAR, Adrian Mocanu, exprimându-și nemulțumirea față de cele mai recente declarații ale ministrului PNL, Adrian Oros.

Nu demult, producătorii agricoli membri ai LAPAR semnalau că pierd anual milioane de euro din cauza secetei generate inclusiv de rachetele antigrindină. În replică, ministrul Agriculturii răspundea că sistemul național antigrindină funcționează corect, pe baze științifice și că ajută agricultura.

Discuția a continuat și vineri, 10 iulie 2020, atunci când cei din LAPAR s-au întrebat retoric dacă totul funcționează pe baze științifice, de ce uneori se trage noaptea cu rachete antigrindină?

„Cine a auzit de ploi cu grindină care să se formeze noaptea? Dacă sistemul este așa bine pus la punct, să ni se comunice fișele de trageri din timpul nopții și explicațiile științifice”.

„(…) Nu știm cu cine a vorbit domnul Oros, atunci când a afirmat public că a discutat cu fermieri care își doresc sistemul. Noi suntem în contact cu agricultori din toată țara și nu am întâlnit această părere.

„Credem că domnul ministru Oros dezinformează publicul în mod deliberat. L-am invitat la discuții pentru a asculta ce zic fermierii de aici și nu a dorit să aibă un dialog. Noi îi transmitem că cine este interesat de acest sistem, să îl ia de aici.

„Și ideea foarte clară este că fermierii din Prahova nu vor să fie protejați de acest sistem. Deci dacă noi nu îl dorim, de ce există? Nu este normal să fim și noi întrebați? Nu vrem să fim «ajutați» cu forța”, a declarat Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).

Fermierii prahoveni pregătesc acțiuni de protest

Potrivit precizărilor făcute de viceliderul LAPAR prin comunicatorul oficial, declarațiile ministrului Adrian Oros ar fi contrazise de mulți fermieri din țară, nu doar de cei din Prahova.

De-a lungul timpului aceștia ar fi tras semnale de alarmă cu privire la sistemul antigrindină, preluate inclusiv de presa locală.

În condițiile în care situația se va degrada, producătorii agricoli care declară că sunt afectați de acest sistem, sunt deciși să demareze acțiuni de protest până vor fi ascultați.

„Vom porni acțiuni de protest de anvergură. Ne-am săturat să ni se spună ce e bine pentru noi, doar pentru că există anumite interese care trebuie satisfăcute.

Suntem deciși să protestăm până vom avea o rezolvare a situației în zonele în care aceste sisteme nu sunt dorite. Nu avem nevoie de argumente așa zis științifice pentru a justifica o investiție care nu doar că nu ne ajută, dar provoacă și pagube enorme”, a conchis Mocanu.

Căunei-Florescu (AASNACP): „Noi nu facem altceva decât să stopăm grindina. Unii fermieri urmăresc să cadă grindina pentru a încasa bani de la asigurări”

Într-o declarație pentru agenția națională de presă Agerpres, Gheorghe Căunei Florescu, preşedinte director general al Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (AASNACP), menționa că intervenţiile realizate prin Sistemul Naţional Antigrindină nu produc niciodată secetă, dar unii fermieri urmăresc să cadă grindina pentru a încasa bani de la asigurări, ceea ce este o formă de şmecherie.

„(…) Noi nu facem altceva decât să stopăm grindina şi în niciun caz nu luăm apa de la un fermier şi o dăm la altul. Nu speriem norii, nu-i deplasăm dintr-o parte în alta. Astea sunt cuvinte scrise de către oameni care nu ştiu.

„(…) Aceşti domni (n.r. – reprezentanţii LAPAR) urmăresc să cadă grindina şi să încaseze bani de la asigurări. Aceasta este o formă de şmecherie. Afirmaţiile acestea nu le facem numai noi, ci şi anumite autorităţi ale statului. Sunt alte interese, asta e problema.

„Nu suntem singura ţară care face această activitate şi nu am inventat roata căruţei. Am pus în aplicare practicile şi din alte ţări. De câte ori intervenim, de atâtea ori creşte gradul de umidificare. Gradul de umidificare creşte precipitaţia”, a precizat Căunei.

Oros: „În afară de judeţul Prahova, nu a mai avut reclamaţii cu privire la sistemul național antigrindină”

La 24 de ore după primul comunicat al Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR), ministrul PNL al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a replicat că sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semi-militarizat.

„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Este o monitorizare, atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile”, a precizat șeful MADR la Digi 24, joi, 9 iulie 2020.

„Nu au fost reclamații” (ministrul Agriculturii)

În declarațiile sale de la postul de televiziune citat, Oros a mai adăugat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut reclamaţii cu privire la sistemul național antigrindină.

„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină”, a adăugat oficialul guvernamental.

Luni, 6 iunie 2020, MADR anunța că nu mai puțin de 80 de rachete antigrindină erau lansate în perioada 26 iunie-3 iulie din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie.

Conform sursei citate, sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie – 15 octombrie 2020, pentru toate Unităţile din structura SNACP.

Potrivit MADR, anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL).