CCR a amânat pronunțarea în cazul conflictului dintre Parlament și Parchetul General. Sesizarea, în urma unui dosar care îl vizează pe Tăriceanu

Curtea Constituțională a României a amânat pronunțarea, aflată pe ordinea de zi a ședinței de miercuri, în dosarul deschis în urma sesizării președintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, cu privire la constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, în contextul declanșării urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu.

Curtea Constituțională a decis amânarea deliberărilor pentru data de 15 septembrie, conform comunicatului de presă transmis la finalul ședinței de miercuri.

Președintele interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, a transmis sesizarea la CCR în 29 mai, în contextul declanșării urmăririi penale a fostului președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, suspect într-un dosar penal privind fapte de abuz în serviciu și uzurpare a unor calități oficiale.

De unde a pornit sesizarea

Prin sesizarea sa, Cazanciuc reclamă existența unui „conflict juridic de natură constituțională manifestat printr-o ingerință directă și neconstituțională a unei structuri a Ministerului Public în activitatea Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român și unică autoritate legiuitoare a țării”.

Ancheta vizează modul în care Cristian Marciu, senator PSD de Giurgiu, a fost menținut în funcție cu toate că, în anul 2015 magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție l-au declarat, definitiv, incompatibil. Potrivit documentului ANI, Ovidiu Cristian Dan Marciu, în timp ce era vicepreședinte al Consiliului Județean Giurgiu, a încheiat contracte în calitate de persoană fizică autorizată și acționar al unei firmei Profi Crim Construct SRL cu unități din subordinea CJ Giurgiu.

Tăriceanu ar fi vizat de această anchetă deoarece, în calitate de președinte al Senatului, nu ar fi dat curs, în 2017, solicitării Agenției Naționale de Integritate de a-l elibera din funcție de Marciu.

„Nu președintele Senatului este cel care decide dacă un senator își păstrează calitatea de membru al Senatului sau și-o pierde. Acest lucru se face în urma unei proceduri pe care am îndeplinit-o pe baza regulamentului, iar decizia se ia de către plenul Senatului”, declara, Călin Popescu Tăriceanu, în ianuarie, când a anunțat că i s-a adus la cunoștință că este suspect în dosar.

Cazanciuc: „Un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat”

„Având în vedere că articolul 69 alin.(2) din Constituție consacră nulitatea mandatului imperativ al deputaților și senatorilor și interzice orice ingerințe în activitatea acestora care ar veni din partea altor autorități, niciunui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot. Punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice, reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control a activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori”, susține Robert Cazanciu, în sesizarea transmisă CCR.

„Prin urmărirea penală începută în anul 2019 a unui membru al Senatului, Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări. Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalități prin care Camerele Parlamentului își îndeplinesc rolul constituțional și își desfășoară lucrările în temeiul și potrivit propriei autonomii organizatorice și funcționale consacrate în art.64 alin.(1) din Constituție”, se arată în documentul citat.

„Efectuarea urmăririi penale față de Președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat”, a transmis Robert Cazanciuc.