Protestele de la începutul anului 2012 au degradat imaginea președintelui Traian Băsescu și a PDL: Cronologia evenimentelor care au adus „dezastrul” în alegeri pentru democrat-liberali

Protestele din ianuarie-februarie 2012 s-au declanșat după decizia preşedintelui Traian Băsescu de a-l demite Raed Arafat, la acel moment secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, care se opunea privatizării sistemului sanitar de urgenţă. Manifestaţiile publice iniţiate sub forma unor mitinguri de susţinere a lui Raed Arafat au evoluat rapid în proteste care au incendiat, la propriu, Capitala, și care s-au extins în toate marile orașe ale României.

Protestele din ianuarie și demisia Guvernului Boc

Chiar în primele zile din 2012 începea în PDL, aflat pe atunci la guvernare sub conducerea lui Emil Boc, o discuţie legată de remanierea guvernamentală, considerată necesară după erodarea capitalului politic al miniştrilor.

Liderii USL anunţau priorităţile politice pentru 2012, între care suspendarea preşedintelui Băsescu şi depunerea unei moţiuni de cenzură.

Sursa: Mediafax Foto

Traian Băsescu intervenea telefonic într-o emisiune televizată în care era invitat subsecretarul de stat Raed Arafat, pentru a discuta despre noua Lege a Sănătăţii.

Băsescu îl acuza pe Arafat că dezinformează populaţia şi că vrea scandal public. „Dacă nu găseşte înţelegere şi are altă părere decât propriul lui ministru, ori trebuie să plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeţi că pleacă? Ghici, ghicitoarea mea”, spunea Băsescu, afirmaţia rămânând celebră.

10 ianuarie – Raed Arafat îşi anunţă demisia din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

11 ianuarie – Peste 50 de persoane participă, la Cluj, la un miting de solidaritate cu Raed Arafat

12 ianuarie – La Târgu Mureş aproximativ 1.500 de persoane ies în stradă pentru a-l susţine pe Raed Arafat

13 ianuarie – Traian Băsescu cere Guvernului Boc retragerea proiectului Legii Sănătăţii din dezbaterea publică, motivând că o mare parte din public şi majoritatea celor din sănătate nu vor schimbarea sistemului.  Pe reţelele de socializare sunt chemaţi oameni în stradă în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Raed Arafat face un apel către cei care şi-au manifestat solidaritatea faţă el să nu mai iasă în stradă, să nu răspundă la nicio chemare de pe internet. Câteva sute de persoane se strâng în Piaţa Universităţii şi pleacă în marş spre Palatul Cotroceni, blocând traficul în zonă.

14 ianuarie – Manifestaţiile se extind în majoritatea oraşelor din ţară, mesajele antiguvernamentale se adaugă celor pro-Arafat.

15 ianuarie – Protestele din întrega ţară sunt orientate împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc. Sunt înregistrate confruntări violente între unii dintre protestatari şi forţele de ordine, iar situaţia din România este reflectată, pe larg, în presa internaţională.

17 ianuarie – Premierul Emil Boc semnează decizia prin care Raed Arafat revine în postul de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Protestele continuă în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară.

18 ianuarie – Liderii USL solicită, într-o discuţie cu premierul Emil Boc, demisia Guvernului, instalarea unui Cabinet independent şi organizarea de alegeri anticipate, dar solicitările sunt refuzate de Boc.

25 ianuarie – Pe fondul atenuării protestelor, Traian Băsescu anunţă că nu ia în considerare demisia lui Emil Boc.

30 ianuarie – Crin Antonescu anunţă că USL intră în grevă parlamentară, după ce a fost analizată inclusiv opţiunea demisiei în bloc a parlamentarilor opoziţiei.

Schimbarea Guvernului Boc şi instalarea Guvernului Ungureanu

5 februarie – Mai mulţi lideri PDL susţin ideea unei remanieri guvernamentale. Neoficial se vorbeşte despre schimbarea lui Boc din funcţia de premier.

6 februarie – Emil Boc îşi anunţă demisia din funcţie şi depunerea mandatului întregului Cabinet. Băsescu îl desemnează premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE de la acea vreme. Toţi miniştrii PDL sunt schimbaţi din funcţie, inclusiv Elena Udrea.

9 februarie – Cabinetul Ungureanu este învestit în Parlament.

12 martie – Coaliţia guvernamentală PDL-UDMR –UNPR decide să susţină majorarea salariilor bugetarilor începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să stabilească procentul majorărilor.

18 martie – Traian Băsescu anunţă că la consultările cu partidele, înainte de a-l propune pentru poziţia de premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, i-a făcut această propunere lui Victor Ponta, însă n-a primit niciun răspuns.

Aprilie 2012: Elena Udrea anunţă candidatul PDL pentru Primăria Capitalei: Silviu Prigoană

1 aprilie – Preşedintele PSD, Victor Ponta, declară că USL va depune moţiune de cenzură pe 17 aprilie, iar documentul va consemna nu doar "cedarea premierului Ungureanu în faţa UDMR" în chestiunea UMF Târgu Mureş, ci şi "cedarea în fata intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse".

6 aprilie – Înaintea congreselor reunite ale PSD, PNL şi PC, Traian Băsescu le scrie liderilor USL cerându-le ca opoziţia să participe la discuţiile privind revizuirea Constituţiei, astfel încât mandatul prezidenţial să fie de patru ani, iar referendumul de validare să aibă loc la locale, garantând că va demisiona în timp util pentru ca în noiembrie să fie şi prezidenţiale.

7 aprilie – Congresele PSD, PNL şi PC i-au desemnat oficial Crin Antonescu şi Victor Ponta candidaţi la funcţiile de preşedinte şi premier.

11 aprilie – Comisia de cod electoral adoptă, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel încât jumătate din colegii să fie adoptate prin vot uninominal majoritar şi jumătate pe o listă de compensare.

23 aprilie – Silviu Prigoană intră în cărți pentru primăria Capitalei, fiind candidatul PDL  cel mai bine palsat în sondaje .

Moţiunea de cenzură a USL împotriva Cabinetului Ungureanu, învestirea Guvernului Ponta

18 aprilie – USL depune moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, semnată de 116 parlamentari.

27 aprilie – Guvernul PDL-UDMR-UNPR este demis după 78 de zile de la învestirea în funcţie. Mihai Răzvan Ungureanu devine prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă.

7 mai – Este instalat Guvernului Ponta I, cu sprijinul parlamentar al UNPR şi al deputaţilor minorităţilor naţionale

22 mai – Camera Deputaţilor adoptă uninominalul într-un singur tur pentru parlamentare, iniţiat de Victor Ponta şi Crin Antonescu. PDL anunţă contestarea legii electorale la Curtea Constituţională, care va declara textul normativ neconstituţional.

Alegerile locale, o lovitură lovitură electorală pentru PDL, consecința crizei de popularitate în care intrase partidul

10 iunie – Alegerile locale din 2012 aduc USL o victorie zdrobitoare la nivelul întregii ţări, câştigând mare parte dintre primăriile şi consiliile judeţene deţinute până la acel moment de PDL. USL obţine un scor politic în ceea ce priveşte consilierii judeţeni de 49 %, în timp ce PDL, aflat în diferite alianţe locale, obţine doar 15%, iar PPDD – 8,9%. Emil Boc reuşeşte, la limită, să obţină un mandat de primar la Cluj, iar la nivelul ţării USL domină fiecare judeţ, excepţie făcând doar Arad şi Alba. USL câştigă Primăria Capitalei şi primăriile de sector, cu excepţia Sectorului 2, în timp ce PDL obţine 16 %, faţă de USL, cu 55%. La două zile distanţă, Elena Udrea, lider al PDL Bucureşti, îşi anunţă demisia din fruntea filialei, ca urmare a scorului din alegeri.

12 iunie – Parlamentul adoptă o declaraţie, la propunerea USL, prin care premierul Victor Ponta este mandatat să reprezinte România la Consiliul European, în defavoarea preşedintelui. Traian Băsescu reacţionează precizând că actul adoptat în Parlament nu are valoare juridică.

14 iunie – Preşedintele PDL, Emil Boc, îşi depune, la fel ca întreaga conducere a partidului, mandatul în vederea organizării Convenţiei Naţionale extraordinare la finalul lunii. Boc precizează că nu va mai candida la şefia PDL. Pe 4 iunie, au izbucnit proteste împotriva proaspătului premier, Victor Ponta, aceste proteste fiind un miting anti-USL, organizat de președintele PDL, Vasile Blaga, și o adunare a tineretului democrat-liberal. Protestele împotriva lui Băsescu au reizbucnit. Cele două tabere s-au îmbrâncit în București.

18 iunie – Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat în teza de doctorat scrisă în 2003, în urma unui articol publicat în revista Nature. Începe „războiul de imagine” care va degrada puterea politică a lui  Victor Ponta.