Negocierile de la Bruxelles la care a participat și Klaus Iohannis, în zadar? Parlamentul European refuză forma actuală a bugetului UE

Negocierile de la Bruxelles la care a participat și Klaus Iohannis, în zadar? Parlamentul European refuză forma actuală a bugetului UE
Sursă FOTO: Shutterstock - caracter ilustrativ
Publicat: 23/07/2020, 21:27

Parlamentul European anunță că respinge varianta de buget al Uniunii Europene! Instituția europeană a adoptat joi, 23 iulie, rezoluția prin care solicită noi negocieri din partea liderilor europeni. 

Parlamentul European a adoptat în cursul zilei de joi o rezoluție cu 465 de voturi „pentru”, 150 „împotrivă” și 67 de abțineri prin care în fapt se contestă bugetul „în forma sa actuală”. De asemenea, eurodeputații susțin că PE „este pregătit este pregătit să refuze să-şi dea aprobarea (…) până când va fi găsit un acord satisfăcător”, informează BrusselsTimes.

Parlamentul trebuie să voteze până la sfârșitul acestui an bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Marți, șefii de stat și de guvern ai Uniunii Europene și-au dat acordul la Bruxelles pentru un fond de recuperare masivă (750 de miliarde de euro) pentru a ajuta țările europene cele mai afectate de criza provocată de coronavirus. Din acest buget, 80 de miliarde de euro au fost acordate României.

Reprezentanții celor 27 de state din UE au convenit cu privire la utilizarea unui împrumut comun care va fi acordat de Comisia Europeană pe piețele financiare pentru a redistribui banii sub formă de subvenții și împrumuturi către țările și sectoarele cele mai afectate de criză.

Într-un discurs transmis parlamentarilor europeni, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că acordul bugetar pentru următorii șapte ani adoptat săptămâna aceasta, după un summitul de cinci zile, prezintă numeroase inadvertențe.

Bugetul de 1,07 miliarde de euro a fost negociat în tandem cu un pachet de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Acordul, considerat moment „istoric” pentru Europa de către mulți lideri ai UE, a sâtnit îngrijorări în rândul europarlamentarilor care au susținut că nu este unul ambițios, mai ales în cotnextul crizei generate de coronavirus.

Ursula Von der Leyen a declarat că acordul încheiat săptămâna aceastaa fost „lumina de la capătul tunelului. Dar cu lumina vine și umbra. Și în acest caz, umbra se prezintă sub forma unui buget al UE foarte slab pe termen lung.

„Am convenit asupra multor tăieri dureroase (n.r. de buget) din cauza presaiunii veinte din partea unui grup de țări conduse de Olanda, cunoscut sub numele de „Frugali”, cărora li s-a oferit, de asemenea, reduceri mari la contribuțiile pe care le au la bugetul UE pentru a putea cădea la o înțelegere. S-au luat decizii regretabile și dureroase pentru multe programe care reprezintă valori europene cruciale”, a punctat președitnele Comisiei Europene.

De asemenea, aceasta a deplâns lipsa de finanțare pentru programele alocate cercetării, sănătății și investițiilor, precum și bugetul limitat acordat programelor din afara UE.

„Mereu ar trebui să ne amintim că valorile programelor UE își depășesc cu mult costurile. Da, am reușit să evităm chiar și reduceri ulterioare așa cum au dorit unele state membre. Dar acesta (n.r. bugetul) este o pastilă dificil de înghițit”, a mai punctat Ursula von der Leyen.

Rezoluția Parlamentului European referitoare la concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie 2020

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 225, 295, 310, 311, 312, 323 și 324 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și articolele 2, 3 și 15 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

– având în vedere Raportul său interimar din 14 noiembrie 2018 privind cadrul financiar multianual 2021-2027 – Poziția Parlamentului în vederea încheierii unui acord[1],

– având în vedere Rezoluția sa din 10 octombrie 2019 referitoare la cadrul financiar multianual 2021-2027 și la resursele proprii: e vremea să răspundem așteptărilor cetățenilor[2],

– având în vedere Rezoluția sa din 15 mai 2020 referitoare la noul cadru financiar multianual, resursele proprii și planul de redresare[3],

– având în vedere concluziile Consiliului European adoptate la 21 iulie 2020,

– având în vedere articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A. întrucât pandemia de COVID-19 a cauzat moartea a mii de persoane în Europa și în lume și a generat o criză fără precedent, cu consecințe dezastruoase pentru oameni, familii, lucrători și întreprinderi, care necesită un răspuns fără precedent;

B. întrucât redresarea Europei ar trebui să se bazeze pe Pactul verde european, pe Agenda digitală pentru Europa, pe noua strategie industrială și pe spiritul antreprenorial, astfel încât economiile noastre să iasă din această criză mai puternice, mai reziliente, mai sustenabile și mai competitive;

C. întrucât UE și statele sale membre s-au angajat să pună în aplicare Agenda 2030 a ONU pentru dezvoltare durabilă, Pilonul european al drepturilor sociale și Acordul de la Paris;

D. întrucât piața unică este expusă riscului unor distorsiuni ireparabile;

E. întrucât Consiliul European și-a adoptat poziția extrem de târziu, după trei reuniuni la nivel înalt neconcludente, întârziind astfel negocierile privind cadrul financiar multianual (CFM);

F. întrucât prioritățile pe termen lung ale UE stabilite în CFM nu trebuie să fie sacrificate pe altarul redresării;

G. întrucât Parlamentul ar trebui să fie pe deplin implicat în implementarea instrumentului de redresare, atât în operațiunile de împrumut, cât și în cele de creditare;

H. întrucât Parlamentul este garantul unei redresări transparente și democratice și trebuie implicat atât în controlul ex post, cât și în cel ex ante al planului de redresare,

1. deplânge victimele coronavirusului și aduce un omagiu tuturor lucrătorilor care au luptat împotriva pandemiei; consideră că, în aceste împrejurări fără precedent și excepționale, locuitorii UE au o obligație colectivă de solidaritate;

2. salută acceptarea de către șefii de stat și de guvern a creării unui fond de redresare pentru relansarea economiei, așa cum a propus Parlamentul în luna mai; ia act de crearea instrumentului de redresare, care reprezintă o măsură istorică pentru UE; regretă, cu toate acestea, reducerea componentei de subvenții în acordul final; reamintește că temeiul juridic ales pentru crearea instrumentului de redresare nu conferă un rol oficial deputaților aleși în Parlamentul European;

3. nu acceptă, însă, acordul politic privind CFM 2021-2027 în forma sa actuală; este pregătit să se angajeze imediat în negocieri constructive cu Consiliul în vederea îmbunătățirii propunerii; reamintește mandatul din noiembrie 2018 al Parlamentului; subliniază că Parlamentul trebuie să aprobe acordul cu privire la Regulamentul privind CFM în temeiul articolului 312 din TFUE;

4. regretă că de prea multe ori concentrarea exclusivă asupra intereselor și pozițiilor naționale periclitează ajungerea la soluții comune care sunt în interesul general; avertizează că reducerile aplicate CFM sunt contrare obiectivelor UE; consideră, de exemplu, că reducerile propuse pentru programele de sănătate și de cercetare sunt periculoase în contextul unei pandemii mondiale; consideră că reducerile propuse în domeniul educației, al transformării digitale și al inovării pun în pericol viitorul următoarelor generații de europeni; consideră că reducerile propuse în legătură cu programele de sprijinire a tranziției regiunilor dependente de carbon sunt contrare agendei Pactului verde european; consideră că reducerile propuse în domeniul azilului, migrației și gestionării frontierelor pun în pericol poziția UE într-o lume din ce în ce mai volatilă și nesigură;

5. consideră că șefii de stat și de guvern din UE nu au reușit să abordeze problema planului de rambursare aferent instrumentului de redresare; reamintește că există doar trei variante în acest sens: reduceri și mai mari ale programelor cu valoare adăugată europeană până în 2058, creșterea contribuțiilor statelor membre sau crearea de noi resurse proprii; consideră că doar crearea de noi resurse proprii poate contribui la rambursarea datoriei UE, protejând în același timp bugetul UE și reducând presiunea fiscală asupra bugetelor naționale și asupra cetățenilor UE; reamintește că crearea de noi resurse proprii este singura metodă de rambursare acceptabilă pentru Parlament;

6. regretă faptul că Consiliul European a respins „soluția-punte” propusă, care urmărea să răspundă nevoilor acute de finanțare a investițiilor în 2020, menite să ofere cetățenilor și beneficiarilor din UE un răspuns imediat la criză și să asigure finanțarea necesară pe perioada dintre luarea măsurilor de primă urgență și redresarea pe termen lung;

7. reamintește că concluziile Consiliului European referitoare la CFM nu reprezintă decât un acord politic încheiat la nivel de șefi de stat și de guvern; subliniază că Parlamentul nu va aproba automat un fapt împlinit și că este pregătit să refuze aprobarea CFM până în momentul în care se va ajunge la un acord satisfăcător în cursul viitoarelor negocieri dintre Parlament și Consiliu; reamintește că toate cele 40 de programe ale UE finanțate în cadrul CFM vor trebui să fie aprobate de Parlament în calitate de colegiuitor;

8. încredințează echipelor parlamentare de resort sarcina de a negocia dosarele legislative respective în conformitate cu mandatul corespunzător al Parlamentului pentru triloguri; încredințează echipei de negociere a CFM/resurselor proprii sarcina de a negocia pe baza următorului mandat;

Prioritățile Parlamentului pentru un acord global

Statul de drept

9. regretă profund că Consiliul European a subminat semnificativ eforturile Comisiei și ale Parlamentului de a sprijini statul de drept, drepturile fundamentale și democrația în cadrul CFM și al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene Next Generation EU (NGEU). își reconfirmă solicitarea adresată colegiuitorului de a-și finaliza activitatea în legătură cu mecanismul propus de Comisie care urmărește protejarea bugetului UE dacă există o amenințare sistemică la adresa valorilor consacrate la articolul 2 din TUE și dacă interesele financiare ale Uniunii sunt în joc; subliniază că, pentru a fi eficace, acest mecanism ar trebui activat printr-o majoritate calificată inversă; subliniază că acest mecanism nu trebuie să afecteze obligația entităților guvernamentale sau a statelor membre de a face plăți beneficiarilor sau destinatarilor finali; subliniază că Regulamentul privind statul de drept va fi adoptat prin codecizie;

Resurse proprii

10. reiterează faptul că Parlamentul nu va aproba CFM fără un acord privind reforma sistemului de resurse proprii ale UE, inclusiv introducerea unui coș de noi resurse proprii până la sfârșitul CFM 2021-2027, care ar trebui să urmărească să acopere cel puțin costurile aferente NGEU (suma principală și dobânzile) pentru a asigura credibilitatea și sustenabilitatea planului de rambursare al NGEU; subliniază că acest coș ar trebui să urmărească și reducerea cotei contribuțiilor bazate pe venitul național brut (VNB);

11. subliniază, prin urmare, că această reformă ar trebui să includă un coș de noi resurse proprii care trebuie să intre în bugetul Uniunii începând cu 1 ianuarie 2021; subliniază că contribuția pentru materialele plastice reprezintă doar un prim pas parțial în direcția satisfacerii acestei așteptări a Parlamentului; intenționează să negocieze un calendar obligatoriu din punct de vedere juridic, care să fie aprobat de autoritatea bugetară, de introducere a unor noi resurse proprii suplimentare în cursul primei jumătăți a următorului CFM, cum ar fi sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (și veniturile obținute în urma oricărei viitoare extinderi), mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, un impozit digital, taxa pe tranzacțiile financiare și baza fiscală consolidată comună a societăților; solicită ca revizuirea CFM la jumătatea perioadei să fie utilizată pentru a adăuga, dacă este necesar, resurse proprii suplimentare în a doua jumătate a CFM 2021-2027, pentru a garanta atingerea obiectivului până la sfârșitul CFM 2021-2027;

12. își reiterează poziția fermă în favoarea desființării tuturor reducerilor și mecanismelor corectoare, cât mai curând posibil; regretă că Consiliul European nu numai că a menținut, ci chiar a crescut reducerile de care beneficiază unele state membre; își reafirmă poziția cu privire la costurile colectării taxelor vamale, care ar trebui stabilite la 10 %, rata lor inițială;

Programele emblematice ale UE

13. deploră reducerile aplicate programelor orientate spre viitor, atât în CFM 2021-2027, cât și în Instrumentul de redresare al Uniunii Europene Next Generation EU (NGEU); consideră că acestea vor submina bazele unei redresări durabile și reziliente; afirmă că un CFM 2021-2027 cu un cuantum sub propunerea Comisiei nu este nici viabil, nici acceptabil; subliniază că cea mai recentă propunere a Comisiei a stabilit finanțarea unora dintre aceste programe la un nivel foarte scăzut, cu condiția ca aceasta să fie completată de către NGEU; regretă faptul că Consiliul European a eliminat această logică și a anulat cele mai multe din majorări; își reafirmă poziția fermă privind apărarea finanțării adecvate a următorului CFM și a investițiilor și politicilor sale pe termen lung, care nu ar trebui puse în pericol din cauza necesității de a finanța imediat instrumentul de redresare; intenționează să negocieze suplimentări specifice ale programelor emblematice ale UE în următorul CFM;

14. subliniază faptul că negocierile interinstituționale ar trebui să includă cifrele CFM pe rubrică și pe program; subliniază că programele emblematice sunt în prezent supuse riscului unei reduceri imediate a finanțării în perioada 2020-2021; subliniază, de asemenea, că, începând cu 2024, bugetul UE în ansamblu va fi sub nivelurile din 2020, punând în pericol angajamentele și prioritățile UE, în special Pactul verde și Agenda digitală; insistă asupra faptului că majorările specifice, pe lângă cifrele propuse de Consiliul European, trebuie să vizeze programe referitoare la climă, la tranziția digitală, la sănătate, tineret, cultură, infrastructură, cercetare, gestionarea frontierelor și solidaritate (cum ar fi Orizont Europa, InvestEU, Erasmus +, Garanția pentru copii, Fondul pentru o tranziție justă, Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei, LIFE +, programul „UE pentru sănătate”, Fondul de gestionare integrată a frontierelor, Europa creativă, programul „Drepturi și valori”, Fondul european de apărare, Instrumentul de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) și ajutorul umanitar), precum și agențiile pertinente ale UE și Parchetul European;

Aspecte orizontale

15. subliniază că, pentru a alinia prioritățile politice și programele de cheltuieli, este extrem de important să se includă principii orizontale atât în reglementările CFM, cât și în cele ale NGEU, dar și în toate celelalte acte legislative pertinente, obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, urmărirea unor obiective pe termen lung ale UE competitive și orientate spre viitor, o tranziție echitabilă și favorabilă includerii sociale, un obiectiv de 30 % pentru cheltuielile legate de schimbările climatice, obligatoriu din punct de vedere juridic, și un obiectiv de 10 % privind cheltuielile legate de biodiversitate; subliniază, prin urmare, că ar trebui adoptată rapid o metodologie de urmărire transparentă, cuprinzătoare și semnificativă, și, dacă este necesar, adaptată în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM, atât pentru cheltuielile legate de climă, cât și pentru cheltuielile legate de biodiversitate; subliniază necesitatea de a înscrie, atât în CFM, cât și în reglementările NGEU, principiul de „a nu face rău”; evidențiază, de asemenea, necesitatea eliminării treptate a subvențiilor pentru combustibilii fosili; invită Comisia să ia în considerare posibilitatea de a face referire la Regulamentul privind taxonomia pentru investiții;

16. sprijină în mod ferm integrarea perspectivei de gen și a obligațiilor privind impactul de gen (integrarea dimensiunii de gen în buget) atât în Regulamentul privind CFM, cât și în regulamentul NGEU ; consideră, prin urmare, că ar trebui adoptată rapid o metodologie de urmărire transparentă, cuprinzătoare și semnificativă, și, dacă este necesar, adaptată în cursul revizuirii la jumătatea perioadei a CFM;

17. solicită ca, cel târziu până la sfârșitul anului 2024, să intre în vigoare o revizuire la jumătatea perioadei a CFM, obligatorie din punct de vedere juridic; subliniază că această revizuire trebuie să vizeze plafoanele pentru perioada 2025-2027, redistribuirea creditelor neangajate și dezangajate ale NGEU, introducerea unor resurse proprii suplimentare și punerea în aplicare a obiectivelor privind clima și biodiversitatea;

18. subliniază că dispozițiile privind flexibilitatea CFM convenite în cursul negocierilor anterioare privind CFM s-au dovedit esențiale pentru a ajuta autoritățile bugetare să facă față crizelor fără precedent și neprevăzute din cursul perioadei actuale; consideră, prin urmare, că dispozițiile privind flexibilitatea CFM propuse de Comisie reprezintă minimul necesar pentru următorul CFM și intenționează să negocieze noi îmbunătățiri; se opune, în acest context, oricărei încercări de a reduce dimensiunea instrumentelor speciale ale CFM și de a le fuziona, și afirmă că acestea ar trebui să fie calculate peste plafoanele CFM, atât în ceea ce privește angajamentele, cât și plățile; insistă, de asemenea, asupra stabilirii unor plafoane la un nivel care să lase marje suficiente nealocate peste pachetele financiare ale programelor;

Mecanismul de redresare și reziliență și principiul democratic

19. ia act de acordul privind volumul total al instrumentului Next Generation EU (NGEU); regretă reducerile masive aplicate componentelor de subvenții, ceea ce a perturbat echilibrul dintre subvenții și împrumuturi și va submina eforturile de redresare, în special anularea programelor inovatoare, cum ar fi Instrumentul de sprijin pentru solvabilitate; consideră că aceste reduceri vor reduce capacitatea de acțiune a instrumentului și efectul său transformator asupra economiei; regretă faptul că, încă o dată, unele state membre au negociat în spiritul echilibrului bugetar operațional, ignorând complet beneficiile generale ale apartenenței la piața unică și la UE în ansamblu; cere Consiliului să justifice reducerile masive ale bugetelor Asistenței de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (ReactEU), programului Orizont Europa, programului „UE pentru sănătate” și Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională (IVCDCI) în contextul pandemiei, precum și ale bugetelor InvestEU și Fondului pentru o tranziție justă în contextul Pactului verde;

20. solicită să se asigure că reformele și investițiile Mecanismului de redresare și de reziliență (RRF) creează sinergii cu fondurile și obiectivele existente ale UE și prezintă o reală valoare adăugată europeană și obiective pe termen lung;

21. se opune poziției Consiliului European privind administrarea RRF, care se îndepărtează de metoda comunitară și promovează o abordare interguvernamentală; consideră că o astfel de abordare nu va face decât să complice funcționarea RRF și să îi slăbească legitimitatea; reamintește că Parlamentul European este singura instituție a Uniunii Europene ai cărei deputați sunt aleși în mod direct; solicită o examinare democratică și parlamentară ex ante și, prin urmare, solicită să fie implicat în acte delegate, precum și în verificarea ex post a faptului că banii acordați de RRF sunt cheltuiți în mod corespunzător, sunt în interesul cetățenilor UE și al UE, oferă o valoare adăugată reală la nivelul UE și sprijină reziliența economică și socială; solicită transparența deplină în ceea ce îi privește pe toți beneficiarii finali; este ferm convins că comisarii responsabili pentru RRF ar trebui să fie pe deplin răspunzători în fața Parlamentului European;

22. reamintește că Parlamentul este autoritatea bugetară împreună cu Consiliul; solicită, în acest sens, să fie pe deplin implicat în instrumentul de redresare, în conformitate cu metoda comunitară; solicită Comisiei să prezinte o revizuire specifică a Regulamentului financiar și a Acordului interinstituțional privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, pentru a consacra rolul autorității bugetare în autorizarea veniturilor alocate externe în cadrul procedurii bugetare anuale;

23. subliniază că un plan clar și realist de rambursare este esențial pentru succesul general al NGEU și reprezintă un test de credibilitate pentru UE în ansamblu; consideră că rambursarea datoriei nu trebuie să fie efectuată în detrimentul viitoarelor bugete ale UE și al viitoarelor generații de europeni, și ar trebui să înceapă cât mai curând posibil; solicită ca cheltuielile din cadrul RRF să fie indicate în mod clar ca atare și să fie supuse unor cerințe adecvate în materie de transparență, inclusiv cerințe de publicare a listei beneficiarilor finali;

24. subliniază că toate costurile legate de instrumentul Next Generation EU (NGEU) (suma principală și dobânda) ar trebui să fie înscrise în buget peste plafoanele CFM;

O plasă de siguranță pentru beneficiarii programelor UE sau „planul de urgență”

25. subliniază că este pregătit să negocieze din noiembrie 2018 și subliniază că nu va fi forțat să accepte un acord nesatisfăcător; își declară intenția de a se angaja în negocieri constructive cu Consiliul cu privire la toate elementele sus-menționate, în vederea aprobării Regulamentului privind CFM 2021-2027;

26. consideră, cu toate acestea, că orice acord politic cu privire la următorul CFM va trebui să fie încheiat cel târziu până la sfârșitul lunii octombrie, pentru a nu pune în pericol începerea fără dificultăți a noilor programe începând cu 1 ianuarie 2021; reamintește că, în cazul în care un nou CFM nu va fi adoptat la timp, articolul 312 alineatul (4) din TFUE prevede prelungirea temporară a plafonului și a altor dispoziții din ultimul an al actualului cadru; subliniază că planul de urgență pentru CFM este, atât din punct de vedere juridic, cât și politic, pe deplin compatibil cu planul de redresare și cu adoptarea noilor programe ale CFM;

27. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Consiliului European și Comisiei.

Sorry, there are no polls available at the moment.
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Prima reacție a Kremlinului, după ce Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale
Curs valutar BNR 25 noiembrie 2024. Cât costă 1 euro, după ce Călin Georgescu a...
Gigi Becali i-a dat ordin lui George Simion, după ce Călin Georgescu a câștigat alegerile!...
Cum a ajuns Ion Iliescu primul președinte al României democrate. Istoria marcată de minciuni, proteste...
Ce se întâmplase cu Gabriel Cotabiță în ultimele luni! Declarațiile făcute de soția lui cu...
Cine este soția lui Călin Georgescu. Cristela este educator holistic și promovează anti-feminismul: ”Nu fiți...
Victor Ponta dă vina pe Nicolae Ciucă, „un idiot util”, pentru rezultatele alegerilor. „A fost...
Legătura neștiută dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi! Dezvăluirea făcută de Dan Diaconescu
Cum se menține în formă Cristela Georgescu, la 54 de ani! Soția lui Călin Georgescu...
Ce avere are Călin Georgescu, câştigătorul turului 1 la alegerile prezidenţiale 
VIDEO Legătura neștiută dintre Călin Georgescu și Vladimir Putin! Nimeni nu și-a dat seama de...
Fiica Elenei Lasconi este internată în spital! Candidatul USR a primit această veste chiar îniante...
Cum a reușit 'meteoritul' Călin Georgescu să fie numărul 1! Explicația unui specialist în social...
Cum arată noile DUSTERE ale Poliției? Au fost văzute pe platformă, în trafic - FOTO
Alegeri prezidenţiale 2024, turul I. Numărătoarea voturilor s-a încheiat. Diferenţă de 2.742 de voturi între...
Descoperire INCREDIBILĂ despre INIMA umană! Ce au găsit medicii?
Călin Georgescu detonează România. Primul anunț oficial după alegeri: Acum urmează...
A murit "bucătăreasa națională". Își pierduse cele două fiice într-un singur an
Cine este Cosmin Georgescu, fiul lui Călin Georgescu. Tânărul a fost coleg de cameră și...
VIDEO Călin Georgescu, prima reacție după exit poll-urile de la închiderea urnelor: „Poporul român a...
Oana Roman, mesaj trist despre moartea prietenilor ei, Gabriel Cotabiță și Marius Bațu. „Bucurați-vă, fraților,...
EXCLUSIV! Ce s-a întâmplat la ultimul concert susținut de Gabriel Cotabiță?! Mihai Trăistariu: "Avea corpul...
BANCUL ZILEI. Ajunge BUBULINA acasă și își găsește bărbățelul prin bucătărie: - Vai, ce surpriză!
Luptele libere, printre cele mai vechi discipline sportive. Când a participat România pentru prima dată...