Guvernul a sesizat CCR privind existența unui conflict constituțional după depunerea moțiunii de cenzură în vacanță parlamentară. Care e procedura de soluționare

Guvernul solicită CCR să constate existența unui conflict de natură constituțională între Executiv și Parlament, după depunerea moțiunii de cenzură la adresa Cabinetului Orban în timpul vacanței parlamentare, moțiune prezentantă joi în plenul reunit.

Șeful Cancelariei Prim-ministrului, Ionel Dancă, a depus, vineri, la sediul CCR, sesizarea privind conflictul juridic de natură constituțională, spunând despre PSD, care a depus moțiunea de cenzură la adresa Cabinetului Orbam că e un „partid de piromani care dau foc la țară”, iar Guvernul este „pompier”.

„Textul moțiunii reprezintă o serie de minciuni de la un cap la altul. E clar intenția PSD de a crea haos în România, sabotând orice acțiune a Guvernului. (…) PSD e pur și simplu un partid de piromani – dau foc la țară și se uită cu satisfacție cinică cum guvernul, pe post de pompier, trebuie să stingă focul. Nu au nicio logică în acțiunile lor – în momentul de față cui i-ar folosi ca țara să nu aibă un guvern cu puteri depline?”, spune Ionel Dancă, citat de Mediafax.

Dancă: Cerem PSD să amâne sau să programeze dezbaterea și votul moțiunii

Potrivit lui Ionel Dancă, Parlamentul trebuie să amâne dezbaterea și votarea moțiunii de cenzură după luarea unei decizii de către judecătorii constituționali.

„Am sesizat Curtea Constituțională a României în privința unui conflict de natură constituțională provocat de depunerea moțiunii de cenzură de către PSD. Sunt mai multe argumente invocate în această sesizare. Cerem Partidului Social Democrat să amâne sau să programeze dezbaterea și votul moțiunii de cenzură după pronunțarea Curții Constituționale”, a mai spus Ionel Dancă.

Moțiune de cenzură „Guvernul PNL – de la pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor” a fost depusă marți în Parlament de PSD și prezentată joi în plenul reunit.

PSD a anunțat că stabilește vineri, în cadrul CEx, calendarul privind dezbaterea și votul moțiunii de cenzură, iar despre sesizarea CCR consideră că este „un tertip”. Conform Regulamentului activităţilor comune ale Camerei Deputatilor şi Senatului, dezbaterea moțiunii de cenzură are loc după trei zile de la data când a fost prezentată în şedința comună a celor două Camere, dezbatere urmată de vot.

Sesizare: „Guvernul ar fi supus unei duble sancțiuni politice în temeiul aceleiași moțiuni de cenzură”

Guvernul cere judecătorilor CCR să constate existența unui conflict de natură constituțională între Guvern și Parlament generat de încălcarea dispozițiilor art.113 alin.(4) coroborat cu dispozițiile art.66 alin.(1) din Constituție, urmare a depunerii moțiunii de cenzură în perioada dintre încheierea primei sesiuni ordinare și începutul celei de a doua sesiuni ordinare a Camerei Deputaților și Senatului.

„Vă solicităm să constatați că moțiunea de cenzură depusă la data de 17 august 2020 de un număr de 205 deputați și senatori, având titlul „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată” și conținutul prezentat în sesiunea extraordinară din data de 20 august 2020 nu putea fi dezbătută și votată în altă sesiune ordinară sau extraordinară decât cea convocată la data de 17 august 2020 prin Decizia Președinților Camerei Deputaților și Senatului nr.3/2020, doar cu încălcarea dispozițiilor art.113 alin.(4) din Constituția României, deoarece Guvernul ar fi supus unei duble sancțiuni politice în temeiul aceleiași moțiuni de cenzură, fapt care încalcă principiul stabilității activității Guvernului. Vă rugăm să constatați că dezbaterea moțiunii nr. 2 MC/2020 este caducă deoarece fracturarea procedurii în etapa de prezentare și ulterior în etapa de dezbatere și vot se răsfrânge asupra întregii proceduri și atrage lipsirea de efecte a moțiunii inițiate la data de 17 august 2020 de un număr de 205 deputați și senatori”, se mai arată în sesizarea Guvernului, potrivit Mediafax.

Argumentele premierului: Dacă s-ar permite depunerea în vacanța parlamentară, orice guvern ar fi supus unui asediu de moțiuni de cenzură

Premierul a anunțat de joi, după prezentarea moțiunii în Parlament, că Guvernul va depune vineri cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern și Parlament, ca urmare a depunerii documentului în timpul vacanței parlamentare.

Marți, în 18 august, prremierul explicase că sunt analizate temeiurile juridice pentru depunerea sesizarării după ce PSD a depus moțiunea de cenzură în vacanță parlamentară. Orban argumenta că, dacă s-ar permite depunerea în vacanța parlamentară, orice guvern ar fi supus unui asediu de moțiuni de cenzură: „O moțiune de cenzură, conform termenelor constituționale, poate să dureze de la depunere până la votare 4-5 zile. Gândiţi-vă că vacanțele parlamentare durează două luni vacanța parlamentară de vară, o lună vacanța de iarnă, deci, trei luni. Asta ar însemna că, deși textul constituțional spune că moțiunea poate fi semnată de un parlamentar o singură dată, o semnătură pe o singură moțiune pe sesiune, ăsta e textul constituțional. Gândiţi-vă că dacă s-ar permite depunerea de moțiuni de cenzură în vacanța parlamentară, orice guvern ar fi supus unui asediu de moțiuni de cenzură, la limită s-ar putea depune, 5 zile, vă daţi seama, se pot depune cred că 18 moțiuni de cenzură, în intervalul de timp din vacanțele parlamentare. Păi, ce țară ar fi aia în care guvernul ar fi asediat în vacanțele parlamentare cu moțiuni de cenzură, în condițiile în care, repet, în Constituție scrie clar că un parlamentar poate să semneze o semnătură pe o moţiune”.

Președintele CCR stabilește dta ședinței nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii

CCR a stabilit ca până la data de 1 septembrie părțile să își exprime punctul de vedere, potrivit Mediafax.

Atribuţia Curţii Constituţionale de soluţionare a conflictelor juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice a fost introdusă ca urmare a revizuirii Constituţiei în anul 2003. Din anul 2015 până la data de 31 iulie 2020, conform statisticilor Curții Constituționale  au fost depuse 52 de cereri de soluționare, cele mai mult în anul 2009, respectiv 8, majoritatea, 6, din partea unui președinte de cameră parlamentară, dar și una din partea Guvernului.

În 2020, au fost depuse până la data menționată, trei astfel de cereri, toate din partea unui lider de cameră. Printre acestea se numără și cea depusă de Robert Cazanciuc într-un caz care în vizează pe Călin Popescu Tăriceanu, pentru care CCR a amânat pronunțarea pentru data de 15 septembrie. Este vorba de constatarea şi soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Parlamentul României – Senat, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, în contextul declanșării urmăririi penale a lui Călin Popescu Tăriceanu, fost președinte al Senatului, în prezent candidat la Primăria Capitalei la alegerile din 27 septembrie, suspect într-un dosar penal privind fapte de abuz în serviciu și uzurpare a unor calități oficiale

Potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice este reglementată de dispoziţiile art.146 lit.e) din Constituţie şi de art.34-36 din Legea nr.47/1992.

Curtea Constituţională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, numai la cererea preşedintelui României, a unuia din preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru și a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.

Constituţia României şi Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale utilizează sintagma „conflict juridic de natură constituţională” fără a preciza conţinutul acesteia. Prin urmare, pentru stabilirea trăsăturilor conţinutului conflictului juridic de natură constituţională, principalul reper îl constituie jurisprudenţa Curţii Constituţionale, precizează CCR.

În vederea soluționării conflictului juridic de natură constituțională, președintele Curții Constituționale, primind cererea, trebuie să o comunice părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia, și desemnează judecătorul-raportor.

Conform CCR, la data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate în conflict, dezbaterea acestuia având loc în condiții de contradictorialitate.

Formularea punctelor de vedere de către părțile aflate în conflict nu este obligatorie, dezbaterea urmând să aibă loc la data stabilită de președintele Curții Constituționale, chiar dacă vreuna dintre autoritățile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere, sau nu se prezintă, legal citată fiind, se precizează în documentul elaborat de CCR.

Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate, a probelor administrate şi a susţinerilor părţilor.

În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. e) din Legea nr.47/1992, o decizie. Aceasta se ia cu votul majorităţii judecătorilor Curţii.

Decizia prin care se soluționează conflictul juridic de natură constituțională este definitivă și se comunică autorului sesizării, precum şi părţilor aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Autorităţile publice implicate în conflict se conformează celor statuate de Curte, în considerarea caracterului general-obligatoriu al deciziilor pe care aceasta le pronunţă, potrivit art.147 alin.(4) din Constituţie.