Alegeri locale 2020. Candidații cheie în cursa pentru București/ Traian Băsescu, „jucătorul politic” care ar putea influența decisiv distribuția voturilor între Gabriela Firea și Nicușor Dan

Fostul președinte Traian Băsescu a intrat în cursa electorală pentru Primăria Capitalei pe fondul negocierilor eșuate ale PMP cu PNL și USR-PLUS pentru București. Cotat în diferite sondaje cu 5%, până la 16% – în scenariile cele mai optimiste – din opțiunile de vot ale electoratului bucureștean, Traian Băsescu a fost unul dintre cei mai puternici și mediatizați „jucători cheie” ai politicii românești postdecembriste. Rămâne de văzut dacă „jucătorul” Traian Băsescu va influența decisiv bătălia pentru București în 2020, disputată strâns între candidatul PSD Gabriela Firea și candidatul PNL – USR PLUS, Nicușor Dan. 

La începutul campaniei electorale pentru alegerile locale din 2020, pe 27 august, președintele PMP, Eugen Tomac, declara că scorul PMP în București este de minim 10% și că liderii USR au fost cei care s-au opus cu vehemență unei alianțe la București.

Conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda PNL, primii trei clasați în preferințele electoratului pentru Primăria Capitalei ar fi Nicușor Dan, Gabriela Firea și Traian Băsescu, Candidatul Dreptei ar obține 46,3% din voturi. Pe locul 2, ar fi Gabriela Firea cu 38,9% din voturi, pe locul 3 Băsescu, cu 8,4%. Conform sondajului, Traian Băsescu ar  extrage din bazinul electoral al lui Nicușor Dan un total de aproximativ 5% dintre voturi, în condițiile în care 56,7% dintre simpatizanții lui Băsescu au declarat că l-ar vota pe Dan în lipsa candidatului PMP.

Traian Băsescu, „președintele jucător” care a deturnat matematica electorală, pregătind mutări-surpriză pe ultima sută de metri în repetate rânduri, este, acum, „mutarea în plic” în cursa pentru primăria Capitalei

Traian Băsescu s-a născut la 4 noiembrie 1951 (68 de ani), în localitatea Basarabi, judeţul Constanţa. A absolvit Facultatea de Navigaţie a Institutului de Marină „Mircea cel Bătrân” din Constanţa (1976). Între 1981-1987 a fost comandant de navă în cadrul flotei comerciale a RSR. Începând cu 1987 a făcut parte din reprezentanța Navrom la Anvers. În anul 1989 a devenit director general al Inspectoratului pentru Navigație Civilă în cadrul Ministerului Transporturilor, în cabinetul Dăscălescu, funcție pe care a îndeplinit-o până la Revoluția din 22 decembrie 1989.

După decembrie 1989 a fost ministru al Transporturilor în guvernele Petre Roman şi Theodor Stolojan. În 1992 a fost ales deputat din partea Partidului Democrat (PD). Mandatul său de deputat a încetat la 9 aprilie 1996, prin demisie. La alegerile parlamentare din 1996 a obţinut un nou mandat de deputat din partea PD, care a încetat la 26 iunie 2000, prin demisie.

După câştigarea alegerilor din 1996 de către Convenţia Democrată din România (CDR), a preluat portofoliul Transporturilor în Guvernul Victor Ciorbea (12 decembrie 1996-11 februarie 1998).

În ianuarie 1998, miniştrii PD şi-au depus demisiile din Executiv. A urmat o lună de criză şi de negocieri eşuate în interiorul Coaliţiei, care s-au încheiat cu demisia guvernului condus de Victor Ciorbea.

PD a revenit la guvernare în noul cabinet, condus de Radu Vasile. În următoarele cabinete ale CDR – guvernele Radu Vasile şi Mugur Isărescu, Traian Băsescu a deţinut acelaşi portofoliu – cel al Transporturilor.

La alegerile locale din 2000, a câştigat mandatul de primar al Capitalei în turul al doilea, cu 50,69% dintre voturi, după o cursă extrem de strânsă cu Sorin Oprescu, candidatul PDSR

În iunie 2000, Traian Băsescu a participat din partea PD la alegerile pentru Primăria Municipiului București, câștigând mandatul de primar general, pe care l-a deținut până în decembrie 2004. Președinte al Organizației Partidului Democrat al Municipiului București (2000 – 2001), Băsescu a câștigat în mai 2001 președinția Partidului Democrat, înfrângânu-l în cadrul congresului pe Petre Roman. Mandatul de primar general a coincis cu guvernarea Adrian Năstase, iar stilul combativ și vocal și desele conflicte cu majoritatea de stânga din Consiliul General al Municipiului București i-au crescut notorietatea la nivel național.

A fost ales primar general al Capitalei pentru al doilea mandat, candidând din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.) PNL-PD, în cadrul primului tur al alegerilor locale din 6 iunie 2004, cu 54,9%

La 6 octombrie 2004, în cadrul Conferinţei Naţionale a Alianţei D.A., preşedintele PD, Traian Băsescu, a fost desemnat candidatul Alianţei la preşedinţia României, după retragerea lui Theodor Stolojan.

În contextul în care se contura candidatura lui Adrian Năstase la prezidențialele din 2004, Partidul Democrat și Partidul Național Liberal (în Opoziția) au decis să formeze o alianță electorală. Astfel în 2003 președinții celor două partide (Traian Băsescu și Theodor Stolojan) devin co-președinți ai Alianței D.A (Dreptate și Adevăr), urmând ca Stolojan să candideze pentru președinția țării, iar Băsescu să fie numit premier.

„Dragă Stolo”: Momentul retragerii lui Stolojan a intrat în memoria colectivă ca fiind un mister neelucidat până în prezent

Retragerea lui Stolojan, care a invocat motive medicale, este anunțată într-o conferință de presă, fiind înlocuit de liberalul Călin Popescu Tăriceanu în PNL și la co-președinția Alianței D.A. Traian Băsescu a devenit astfel candidatul Alianței DA pentru președinția României. Imaginea cu Traian Băsescu plângând a făcut înconjurul lumii, fiind preluată inclusiv de agențiile internaționale de presă. A fost prima și ultima oară când fostul președinte a fost surprins plângând într-o postură publică.

Primul mandat de președinte, o victorie surprinzătoare. Celebrul slogan „Să trăiți bine!”

Traian Băsescu a devenit președinte pe 21 decembrie 2004, după o confruntare electorală “istorică” cu Adrian Năstase, în care a surprins opinia publică vorbind de comuniști: “Mai, Adriane, ce blestem o fi pe poporul asta de a ajuns până la urmă să aleagă între doi foști comuniști?” Prin această remarcă bine calculată, Traian Băsescu a câștigat „simpatia” publică a asumării trecutului.

Candidatul Alianței Dreptate și Adevăr s-a distins prin afișele electorale cu celebrul slogan “Să trăiți bine!”. De altfel, primul sau mandat este asociat cu impunerea cotei unice de 16% și reducerea impozitului pe profit.

Traian Băsescu a ieșit învingător cu 51,23% din totalul voturilor exprimate, devansandu-l pe contracandidatul sau, Adrian Năstase, care a obținut 48,77%, deși fostul premier conducea în sondaje.

2005: Încep războaiele lui Băsescu cu Voiculescu și Tăriceanu

În 2004, Traian Băsescu a câștigat președinția, însă nu și Parlamentul, unde majoritatea era deținută de PSD. Atunci, Traian Băsescu și-a definit profilul de președinte-jucător, convingandu-l pe Dan Voiculescu să vină cu partidul sau, Partidul Umanist Român, pe lângă Alianța D.A. Astfel, cu ajutorul lui Voiculescu, la sfârșitul lunii decembrie, Guvernul PDL-PNL primește votul de învestitură în Parlament, deși alegerile parlamentare fuseseră câștigate de PSD.

Nu durează însă mult, iar Băsescu lovește din nou: “Sunt un adept al unor alegeri anticipate imediate pentru a scapă de o soluție imorală care se numește PUR”, anunță șeful statului pe 5 ianuarie 2005. A fost începutul războiului dintre Băsescu și Voiculescu.

Inundațiile din iulie 2005, când zeci de oameni au murit, au dus la degradarea relațiilor dintre premierul Călin Popescu Tăriceanu, care a refuzat să demisioneze, și Traian Băsescu.

2006: Băsescu afirmă public faptul că regretă că l-a numit pe Tăriceanu în funcția de premier

Conflictul s-a acutizat pe subiectul retragerii trupelor românești din zonele de conflict, susținută de PNL, însă nu și de președintele României. La sfârșitul anului, pe 18 decembrie, Traian Băsescu condamnă comunismul, în Parlamentul României. Tot în acea perioada, PC, „soluția imorală” din urmă cu doi ani, s-a retras de la guvernare, ceea ce nu puțini au considerat a fi declanșatorul conflictului dintre Traian Băsescu și Dan Voiculescu.

2007: Anul aderării României la Uniunea Europeană. Prima suspendare a lui Traian Băsescu

Pe 17 ianuarie, Traian Băsescu prezenta la Palatul Cotroceni celebrul bilet primit de la Tăriceanu, în primăvară lui 2005, în care acesta intervenea pentru Dinu Patriciu.

În aceeași iarnă, PSD inițiază acțiunea de suspendare a președintelui, care a avut loc pe 19 aprilie, cu votul „celor 322” de parlamentari. Primul președinte suspendat al României a fost reconfirmat însă în funcție la referendum, o luna mai târziu, cu aproape 75 la sută din voturi.

Tot în luna aprilie s-a realizat remanierea guvernamentală și scoaterea PD de la guvernare. Cabinetul Tăriceanu 2 avea în componentă PNL și UDMR. Și tot anul 2007 este cel în care a luat ființă Agenția Națională de Integritate.

La sfârșitul anului a avut loc referendumul pentru alegerea sistemului de vot din România și, deși peste 81% din voturi au fost pentru sistemul uninominal în două tururi, referendumul nu a fost validat, din lipsa de cvorum. În cele din urmă, uninominalul într-un singur tur a fost adoptat de Senat, în luna mai 2012. Ulterior, Traian Băsescu a spus că votul uninominal a fost printre cele mai mari greșeli din cei 10 ani de mandat și „un eșec total, zguduitor”.

2008: Summit-ul NATO de la București

La începutul lunii aprilie, România a găzduit cel mai important eveniment internațional din istoria să, summit-ul NATO de la București, la care au participat cei mai puternici oameni ai lumii la acea vreme, în frunte cu președinții SUA și Rusiei, George Bush și Vladimir Putin. În luna decembrie, după alegerile parlamentare, Băsescu l-a numit premier pe Emil Boc, într-un guvern format din PDL și PSD, după ce Theodor Stolojan s-a retras, el fiind opțiunea inițială a președintelui. Președintele Senatului și al PSD era Mircea Geoană.

2009: Al doilea mandat de președinte. Traian Băsescu l-a învins la limită pe Mircea Geoană „pe ultima sută de metri”, după mediatizarea celebrei vizite a candidatului PSD la Sorin Ovidiu Vântu

Anul 2009 a fost și anul unor noi alegeri prezidențiale, în care Traian Băsescu a fost reales președinte, învingându-l la limita pe Mircea Geoană. Campania a fost marcată de două momente majore, înainte de confruntarea finală. Întâi, Traian Băsescu a fost acuzat că a lovit un copil, în urmă apariției unui filmuleț care arată acest lucru, la sfârșitul lunii noiembrie, după care a spus celebra replică „rușine, Dinu Patriciu” și a apărut procesul Pixelului albastru, câștigat de șeful statului în aprilie 2013.

Apoi, șeful statului a contraatacat cu celebra vizită la Vîntu a lui Mircea Geoană, cel care, în euforia rezultatelor alegerilor, i-a făcut faimoasa declarație de dragoste soției sale, Mihaela.

Anterior, PSD s-a retras de la guvernare, în luna octombrie, după demiterea ministrului Dan Nica, iar, la câteva zile, Guvernul Boc a căzut prin moțiune de cenzură. Tot Emil Boc a fost premierul desemnat de Traian Băsescu, în luna decembrie. Odată cu primul tur al alegerilor prezidențiale are loc referendumul pentru Parlament unicameral cu 300 de aleși, care a fost validat, peste 77% dintre voturi fiind pentru. Cu toate acestea, rezultatele sale nu au fost puse în aplicare.

2010: Criza economică și impactul măsurilor de austeritate

În plină criză economică, Traian Băsescu anunță pe 6 mai măsuri de austeritate, respectiv reducerea salariilor și pensiilor, ceea ce ulterior a fost numită cea mai grea zi din cei 10 ani de mandat. Anunțul a fost urmat de numeroase proteste în lunile următoare.

Apoi, Guvernul Boc a trecut de două moțiuni de cenzură, una în luna iunie și cealaltă în luna octombrie. Între cele două evenimente, la începutul lunii iulie, Traian Băsescu a mers în zonele inundate din Moldova.

Pe 10 septembrie, a fost arestat Sorin Ovidiu Vîntu, fiind acuzat de favorizarea lui Nicolae Popa. „Sper din toată inima, atunci când Traian Băsescu va pierde în sfârșit o bătălie, să îl văd în locul meu”, a spus atunci Vîntu.

2011: Popularitatea lui Traian Băsescu, în scădere după ce l-a atacat pe Regele Mihai/ Se formează Uniunea Social Liberală (PSD și PNL)

Pe 22 iunie, Băsescu și-a atras destule antipatii, după ce l-a atacat pe Regele Mihai, despre a cărui abdicare a spus că a fost „un act de trădare națională” și că „a fost slugă la ruși”. Ulterior, n-a participat la discursul Regelui din Parlament, pe 25 octombrie.

În ce privește scenă politică, a apărut Uniunea Social Liberală, formată din PSD, condus de Victor Ponta, și PNL, condus de Crin Antonescu.

2012: Cele mai puternice proteste de la Mineriade încoace/ Demisia Guvernului Emil Boc

Anul a început cu proteste antiguvernamentale, care au plecat de la acțiunea de susținere pentru medicul Raed Arafat față de declarațiile lui Traian Băsescu: „Ghici, ghicitoarea mea!”

A urmat demisia lui Emil Boc și a Guvernului sau, pe 6 februarie, Executiv care a fost înlocuit cu Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu. Acesta a rezistat însă mai puțîn de trei luni, picând pe 27 aprilie, în urmă unei moțiuni de cenzură.

Victor Ponta, premier desemnat, a fost investit pe 7 mai, însă a fost acuzat de plagierea tezei de doctorat, pe 18 iunie. 2012 este anul în care fostul premier Adrian Năstase a încercat să se sinucidă după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calității”.

La începutul lunii iulie, USL a revocat președinții celor două Camere ale Parlamentului și pe Avocatul Poporului, iar pe 6 iulie Traian Băsescu a fost suspendat a două oară. În urmă votului din 29 iulie, referendumul a fost invalidat, din lipsa de cvorum, iar Traian Băsescu a rămas președinte al României.

Pe 9 decembrie, la alegerile parlamentare, USL obține o victorie zdrobitoare pe fondul degradării imaginii președintelui Traian Băsescu și a PDL ca urmare a modului în care au fost gestionate protestele, iar premierul Victor Ponta este din nou nominalizat de Traian Băsescu și depune jurământul pe 21 decembrie.

2013: Șeful statului intră în conflict deschis cu PDL și anunță un nou proiect politic

În luna martie, președintele spune „adio PDL, ne-am despărțit”, după ce Vasile Blaga a câștigat alegerile pentru șefia partidului în detrimentul Elenei Udrea. În aceeași luna, șeful statului a venit în Parlament cu un plan de acțiune pentru aderarea la Schengen, obiectiv ce n-a fost atins în mandatul sau.

Fundația Mișcarea Populară, proiectul politic anunțat de Traian Băsescu, a fost lansată la data de 26 martie 2013

Noi proteste au avut loc în țară, în luna septembrie, față de exploatarea minieră de la Roșia Montană, și în luna decembrie față de Guvernul Ponta, după „marțea neagră” din Parlament din 10 decembrie.

2014: Traian Băsescu pleacă de la Cotroceni și anunță propria sa mișcare politică: Fundația Mișcarea Populară, ulterior PMP

În luna februarie, USL s-a rupt, după ce PNL a votat ieșirea de la guvernare. După câteva zile, Traian Băsescu l-a numit din nou premier pe Victor Ponta,

Pe 8 august, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare, iar Traian Băsescu și-a făcut simțită prezența și în campania prezidențială, unde a dezvăluit, pe 13 octombrie, că Victor Ponta ar fi fost ofițer acoperit.

În cele din urmă, Klaus Iohannis a câștigat detașat alegerile prezidențiale, iar Guvernul Ponta 4 a depus jurământul, pe 17 decembrie, cu câteva zile înainte de încheierea celor 10 ani de mandat ai lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni.

În 2015, Traian Băsescu a anunţat că s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară (PMP)

La 9 octombrie 2015, Traian Băsescu a anunţat că s-a înscris în Partidul Mişcarea Populară (PMP). Cu prilejul congresului de înfiinţare a formaţiunii politice Mişcarea Populară, desfăşurat la 24 octombrie 2015, Traian Băsescu a fost ales preşedinte, fiind reales preşedinte la 27 martie 2016. La alegerile din 11 decembrie 2016 a fost ales senator în cadrul circumscripţiei electorale nr. 42 Bucureşti din partea Partidului Mişcarea Populară. De la 1 martie 2017 este membru al Adunării Parlamentare a NATO.

În 2019, Traian Băsescu a fost ales europarlamentar pe lista PMP

Traian Băsescu a fost ales europarlamentar pe lista PMP, în urma scrutinului din 26 mai 2019, potrivit rezultatelor finale anunţate de Biroul Electoral Central la 3 iunie 2019.

2020: PNL și USR-PLUS exclud PMP din Alianța dreptei pentru București. În consecință, Traian Băsescu intră în cursa electorală pentru Primăria Capitalei

PNL și USR-PLUS au stat la aceeași masă pentru finalizarea listelor de candidaţi pentru primăriile de sector și au purtat negocieri până sâmbătă dimineață, când cele două partide au semnat protocolul pentru alianța dreptei în București. Liderii USR au postat pe Facebook fotografii cu „negocierile de la 2 am” în care sunt prezenți liderii PNL și USR. La negocieri nu a fost niciun reprezentant al PMP, motiv pentru care candidatura fostului președinte Traian Băsescu la Primăria București devine o variantă tot mai posibilă.

Eugen Tomac: Scorul politic al PMP în București este de minimum 10%. Pentru a învinge primarii PSD din București era nevoie de un front comun al dreptei

Eugen Tomac, preşedintele Partidului Mişcarea Populară, a denunțat, la începutul campaniei electorale, „Marele blat de la București” afirmând că „linia de manipulare folosită este una absolut incredibilă”, în campania electorală pentru alegerile locale din septembrie. „Vezi Doamne, din cauza PMP, candidatul USR și PNL nu mai are nicio șansă”, transmite Tomac pe Facebook.

„Pentru a învinge primarii PSD din București era nevoie de un front comun și o alianță electorală la capitală și la toate sectoarele. De asemenea, candidați comuni și liste comune la consiliul general și la consiliile de sectoare. Lucruri pe care le-am mai spus și le voi repeta toată campania.

USR nu a dorit o asemenea alianță!!!”, scrie pe Facebook președintele PMP, Eugen Tomac, la începutul campaniei electorale pentru locale din 2020.