În era în care dotăm școlile cu geamuri plexiglas, cumpărăm tone de dezinfectant și cutii de măști, în România din spatele orașelor, toaleta din fundul curții rămâne o imagine emblematică pentru gospodăriile din mediul rural. Într-o țară în care vorbim despre învățământ hibrid, digitalizare, metodologii de predare și importanța igienii, mii de copii pleacă la culcare flămânzi, merg la școală desculți, iar apa curentă e o imagine idilică văzută la televizorul vecinul: „Masca îi costă mai mult decât o pâine. Sunt copii care trăiesc cu două pâini pe zi”, spune Mihaela Nabăr pentru GÂNDUL.RO, director executiv al World Vision România(WVR), un ONG care activează de 30 de ani în România și care a sădit speranță în sufletele a 560.000 de copii. Astăzi 21.000 de copii și adulți sunt incluși în programele World Vision România.
Mai mult de 30% dintre copiii români trăiesc în locuinţe fără toaletă în interior, media Uniunii Europene fiind de sub 3 procente, conform Raportului de cercetare „Bunăstarea copilului din mediul rural”, realizat în 2018 de Fundaţia World Vision România.
Pe lângă faptul că s-au întâmplat tragedii și avem toaletele în curtea școlilor, în prezent, ținând cont că vorbim de o pandemie și vorbim de o situație precară de sănătate a copiilor care se vor întoarce la școală, riscul este și mai mare și crește: dacă ne uităm în toate normele metodologice de întoarcere la școală și în toate ghidurile care au fost făcute și publicate atât de Ministerul Educației, cât și de cel al Sănătății, copiii noștri ar trebui să se spele cu apă și săpun. Este obligatoriu. Cum este obligatoriu în condițiile în care școlile noastre din rural nu au apă curentă, atât la școală, cât și în familie?, se întreabă Mihaela Nabăr pentru GÂNDUL.RO.
În România, 3 milioane de copii ar avea nevoie de măști pentru începerea anului școlar. Recent, vicepremierul Raluca Turcan a spus că este „absolut imposibil” ca Guvernul să asigure măşti de protecție pentru toţi copiii şi profesorii din România,
Toată vara s-a discutat cum că Guvernul va pune la dispoziție materiale igenico-sanitare, măști, calculatoare. Suntem cu trei săptămâni înainte de începerea școlii și acestea nu au ajuns în școali. Lucrurile nu sunt foarte diferite de la momentul în care a început pandemia. Avem foarte multe solicitări din partea autorităților publice locale care efectiv nu au resursele necesare, nici să facă toalete, și asta pentru că nu a fost făcută nicio rectificare bugeatară. Dacă vrem să avem toalete, apă curentă și protecție pentru copii trebuia să alocăm bani. Sunt niște sume de bani pe care le vehiculăm de fiecare dată în discuție fără niciun fel de operaționalizare, mai spune Mihaela Nabăr.
În perioada pandemiei, Mihaela Nabăr n-a renunțat să-și facă treaba și a bătut România în lung și lat pentru copiii din satele defavorizate. Copiii au primit măști, dezinfectant și 4000 de tablete care urmează să fie distribuite. Următorul pas a fost formarea profesorilor pentru a lucra în online.
Le-am pus la dispoziție toate materialele igenico-sanitare. Măști, dezinfectant, toate standardelele de care erau nevoie pentru siguranța copiilor. Nu am avut niciun caz de Covid-19 și am avut activități aproape zilnic. Bugetul pe care l-am alocat pentru fiecare copil în parte s-a dublat. Am lucrat și cu părinții și le-am oferit consiliere. Am avut copii pe care i-am pregătit în perioada pandemiei și acum, și înainte de Evaluare și BAC. Copiii din programul ”Vreau în clasa a nouă” au absolvit în proporție de 84, 4%, în timp ce media în rural a fost de 59%. Am continuat și achiziția de tablete, asta pentru că, deși anul școlar va începe vom avea, din punctul meu de vedere, și clase și chiar școli închise”, mai spune Mihaela Nabăr,
Şcoala online nu a fost posibilă în România…offline
Aproximativ 40% dintre elevii din mediul rural nu au participat la ore online. Doar 64% dintre cadrele didactice au organizat ore online. Restul au trimis și exerciţii prin telefon, Whatsapp, Messenger ori teme printate copiilor, pentru că aceştia nu aveam mijloace de conectare online. Peste 55% dintre părinţi nu au un dispozitiv digital pentru fiecare elev din familie. 8% dintre respondenți afirmă că nu dețin niciun dispozitiv care să-i permită copilului să-și continue educația acasă. Doar 20% au afirmta că în familiile lor copiii au urmărit emisiunile Teleşcoala organizate de Ministerul Educaţiei. 8 % din cauză că nu au avut televizor care să le permită să urmarească emisiunea, proporția atingând valori foarte mari în Cluj (22 %) și Vaslui (15%), arată datele WVR, furnizate la cererea GÂNDUL.ro