Gabriela Mechea: ”Digitalizarea, un instrument esențial în revitalizarea României post-pandemie” (OPINIE)

Este redundant să afirmăm, în anul 2020, că nivelul de digitalizare al unei națiuni determină o reacție în lanț spre prosperitate, însă lipsa acesteia din sistemul nostru public și nivelul modest din companiile private ne determină să propovăduim încă importanța și beneficiile implementării sale. Industria IT a mizat puternic pe această măsură și înainte de actuala criză, însă, cum pandemia a schimbat regulile jocului, companiile și instituțiile au fost forțate să se adapteze la noua realitate cotidiană, „mutată” în online, și să-și deschidă mai larg perspectivele în această direcție. Sperăm, așadar, ca România post-pandemică să reconsidere necesitatea digitalizării, pe care să o privească – cum este, de altfel – un instrument esențial pentru revitalizarea economiei.

Tatonată de ani de zile pe plan local, digitalizarea la scară largă nu ar determina doar facilitarea relației dintre stat, cetățeni și companii ori creșterea economiei printr-un grad ridicat de colectare a taxelor, ci și o dezvoltare accelerată a mediului privat. Mai mult, însăși competitivitatea economiilor este legată de gradul de digitalizare, încă un motiv pentru care aceasta ar trebui să se afle pe lista măsurilor urgente luate de autorități în perioada următoare.

Perioada de (auto)izolare ne-a demonstrat încă o dată – dacă mai era nevoie – necesitatea implementării rapide și eficiente a digitalizării. Obligate de contextul social să implementeze un plan de transformare digitală în timpul crizei, organizațiile – publice sau private – au adoptat câteva măsuri ad-hoc, insuficiente însă. Pentru a dezvolta acest sector, care ne situează la coada Europei, este nevoie de un plan complex și concret de transformare digitală.

Ca să plecăm de la rădăcina problemei, principalele cauze pentru care digitalizarea se află la un nivel extrem de scăzut în țara noastră, comparativ cu cele europene sau din regiune, sunt:  lipsa competențelor digitale, mai exact educația precară în domeniu, nivelul redus al digitalizării în serviciile publice și gradul scăzut de adopție a tehnologiei în companii.

Să facem o trecere în revistă a deficiențelor pentru a obține o imagine de ansamblu a situației cu care ne confruntăm

Raportat la lipsa educației digitale, datele Eurostat arată că circa 68% dintre români nu știu să utilizeze un computer, 16% au competențe primare și doar 16% au competențe avansate. Din păcate, această situație este cauzată de un sistem educațional cu probleme, începând cu lipsa profesorilor specializați, până la curricula ce nu se ridică la nivelul cerințelor din piață.

În aceeași măsură, lipsa digitalizării sectorului public reprezintă un mare impediment în dezvoltarea României. Pentru a contextualiza, oferim câteva cifre comparative – doar 10% este procentul interacțiunii online a cetățeanului cu autoritățile, față de 93% în statele nordice, ori 52% media europeană și, totodată, România are cel mai mic grad de colectare a taxelor la bugetul de stat din UE, de circa 65%, situație care s-ar putea îmbunătăți considerabil prin digitalizarea Fiscului.

Spre exemplu, digitalizarea Fiscului și sectorului public din Ucraina a determinat o dublare a gradului de colectare  în această țară. Însă nu numai sectorul public se află la coada clasamentului la nivel european, ci și mediul privat – circa 60% dintre companiile din România au un grad foarte scăzut de dezvoltare digitală și doar 10% au un grad ridicat și foarte ridicat, tocmai exact cele care activează în domeniul IT. La fel, numai 10% dintre companii folosesc servicii de tip cloud, segment la care ne aflăm pe penultimul loc din UE, unde media este de 26%.

Pentru a contracara efectele negative cauzate de lipsa educației digitale, autoritățile ar trebui să aibă în vedere, ca strategie pe termen lung, dezvoltarea abilităților tehnice a populației, într-o lume din ce în ce mai digitalizată. O măsură în acest sens, cu atât mai multe în era post-pandemie, ar fi includerea cursurilor tech în toate formele de învățământ, cu scopul de a obține un bazin mai mare de persoane capabile să folosească online-ul în activitățile curente.

Educația reprezintă, de altfel, și una dintre direcțiile strategice ale organizației noastre, segment pe care încercăm să îl susținem atât prin discuții cu factorii decizionali, cât și printr-un strâns parteneriat cu mediul academic, precum și prin diverse programe. Un exemplu este Bursele ANIS, ce își propune să stimuleze eforturile cadrelor didactice în integrarea tehnologiilor noi și a metodelor inovative de predare în programa universitară, oferindu-le sponsorizări de la companii membre ANIS.

Totodată, pentru ca antidotul digital al crizei actuale să-și facă simțite efectele trebuie să includă neapărat și digitalizarea sistemului public. Nu putem discuta despre digitalizare dacă sectorul public este precar la acest capitol. Investițiile în această direcție sunt extrem de importante, la fel și simplificarea legislației pentru utilizarea soluțiilor tip cloud.

De asemenea, pentru a pune bazele sau a crește ritmul de adopție a digitalizării în companiile private este necesar un mediu predictibil și sănătos, care să le încurajeze dezvoltarea. Sectorul IT își asumă rolul de a sprijini eforturile celorlalte industrii în vederea digitalizării proceselor, însă autoritățile au datoria de a deveni catalizatorul acestor eforturi prin implementarea unor măsuri concrete –  programe dedicate care să sprijine companiile în acest sens, respectiv facilități oferite de stat pentru implementarea de soluții digitale.

Propunerile ANIS pentru digitalizare sunt pe masa Guvernului

Recent, la solicitarea Guvernului României, ANIS a trimis autorităților competente un document care cuprinde trei pachete de măsuri pentru contracararea crizei economice actuale prin intermediul digitalizării, propuneri la care ANIS este pregătită să contribuie, de asemenea, prin implicarea unui grup de lucru specializat. Pachetele de măsuri se pot clasifica în funcție de orizontul de timp necesar implementării, respectiv beneficiarul direct – administrația publică sau companiile private.

Primul pachet, denumit Digitalizarea Națională, vizează, în primul rând, actualizarea rapidă a cadrului legislativ pentru a permite și încuraja adoptarea tehnologiilor cloud, alături de instituirea obligativității către toate instituțiile statului pentru a utiliza interfețe de programare ale aplicațiilor folosite, cu scopul interconectării diverselor aplicații publice. Totodată, în cadrul aceluiași pachet, am propus implementarea sistemului de identitate digitală pentru persoanele fizice și juridice Single Sign On (SSO), cu standardele de securitate aferente, necesar interacțiunii rapide și eficiente cu aplicații, instituții și organizații private.

Al doilea pachet, de Accelerare a Digitalizării, propune sprijinirea producătorilor de software specializat în digitalizarea și automatizarea proceselor de afaceri. Acest program vizează accelerarea, respectiv obținerea rapidă a unor soluții și produse software necesare digitalizării României, printr-o schemă de co-finanțare nerambursabilă pentru producători, pentru a obține rezultate într-un interval de până în 12 luni.

Cel din urmă pachet – Ajutor de Stat pentru Digitalizare – a fost gândit pentru a deschide apetitul IMM-urilor și companiilor de stat pentru digitalizare, prin oferirea de ajutor financiar și asistență în selecția soluțiilor potrivite, program care poate fi implementat rapid, în cel mult 9 luni, timp în care am inclus și organizarea mecanismului.

Pentru companii, digitalizare = competitivitate

Pentru toate aceste propuneri, ANIS își oferă sprijinul atât în ceea ce ține de promovare, cât și de organizare, implementare și suport, acolo unde este cazul. Totodată, industria locală de software speră la implementarea unui mecanism de consultări periodice între autoritățile competente și mediul privat.

În ceea ce ține de perspectivele mediului privat spre această direcție, toate companiile, din toate industriile, ar trebui să fie conștiente că transformarea digitală este o etapă necesară pentru dezvoltarea lor, ce reprezintă, de altfel, un factor diferențiator în ceea ce ține de competitivitate. Concret, potrivit datelor centralizate de Digital Europe, companiile digitale cresc de două ori și jumătate mai repede decât companiile non-digitale.

Digitalizarea conferă o mai mare productivitate, prin procese de business optimizate, o experiență îmbunătățită a clienților și angajaților, respectiv câștiguri mai mari. Spre exemplu, companiile pot obține o creștere a productivității și eficienței prin adoptarea unor soluții de tip CRM sau ERP, ori prin abordarea segmentului de comerț online, unde este cazul. Totodată, perioada de (auto)izolare ne-a forțat să descoperim posibilitatea – și de ce nu avantajele – muncii de la distanță, ceea ce pentru unele organizații a fost o premieră.

În acest context, dacă s-a constatat că eficiența nu a avut de suferit, companiile pot păstra utilizarea telemuncii, reducându-și costurile fixe. Reamintim că pentru obținerea unei astfel de abordări a companiilor, orientată spre evoluție, nu doar spre stabilitate, mediul privat are nevoie de o predictibilitate legislativă și fiscală, alături susținere din partea statului.

Concluzia este simplă – mai devreme sau mai târziu, transformarea digitală va avea loc la nivelul tuturor sferelor de activitate. Ține de noi, actori publici sau privați ai societății, dacă turăm motoarele spre această direcție pentru a ne crește competitivitatea și a ne facilita activitățile de zi cu zi sau așteptăm să fim forțați, împinși de la spate în ultimul moment, pentru a nu intra în colaps.

Scurtă biografie: Gabriela Mechea are o experiență de peste 15 ani în poziții de top management în companii de tehnologie. Înainte de a se alătura echipei ANIS în calitate de Director Executiv, a condus timp de 2 ani operațiunile Vector Watch din poziția de Managing Director. În perioada august 2011 – septembrie 2015, aceasta a deținut funcția de Country Manager România în cadrul furnizorului de soluții de securitate, Avira. Anterior, Gabriela Mechea a ocupat pozițiile de General Manager al Gecad Net, 2005 – 2010, respectiv CEO al Gecad Technologies, 2010 – 2011.

Acest articol face parte din proiectul “România post-pandemică și antidotul digital”, o inițiativă a Fundației C.A.E.S.A.R.

Opiniile, conținutul și originalitatea contribuției sunt atribuite exclusiv autorului și nu reprezintă în mod necesar poziția Fundației C.A.E.S.A.R. sau a partenerilor săi.