Cu puțin timp înainte alegerilor prezidențiale din Belarus, președintele Aleksandr Lukașenko adopta o poziție absolut suprinzătoare în relația cu ”aliatul strategic” Rusia, declarând că membri ai unei companii private de securitate rusești au fost reținuți la Minsk, iar aceștia aveau misiunea de a provoca agitație și de a planta semințele unei ”revoluții”.
Declarația lui Lukașenko a făcut vâlvă, la momentul respectiv, cu atât mai mult cu cât legătura ”frățească” dintre Belarus și Rusia nu este pusă de nimeni la îndoială.
Autoritățile din Belarus i-au acuzat pe cei 33 de mecenari reținuți, fără menajamente, de ”pregătirea unor acţiuni teroriste”. Însă Rusia a etichetat declarațiile președintelui Lukașenko drept ”emoționale”, spunând că agenţii respectivi se îndreptau, de fapt, spre o altă ţară, Belarus fiind doar un teritoriu de tranzit, astfel că nu intenţionau să se implice în afacerile interne ale ”aliatului strategic”.
Numai că Aleksandr Lukaşenko a plusat, prezentând drept „minciuni” afirmaţiile sosite de la Kremlin. Potrivit Reuters, președintele Belarusului a dezvăluit că agenţii arestaţi au și recunoscut, de altfel, că ”li s-a cerut să ajungă în Belarus şi să aştepte noi ordine”.
Președintele Vladimir Putin a declarat – în stilu-i caracteristic și, uneori, savuros până la uimire – că rușii reținuți la Minsk înainte de alegerile prezidenţiale din 9 august, acuzați chiar de Lukașenko că ar fi mercenari, au fost, de fapt, doar muncitori ademeniți în Belarus în cadrul unei… operaţiuni comune a agenţiilor de informaţii ucrainene şi americane.
”Acești oameni, repet, călătoreau pentru a munci într-o țară terță. Au fost ademeniți acolo, târâți peste graniță… A fost o operațiune a agențiilor de informații ucrainene şi americane”, a declarat Vladimir Putin la postul naţional de televiziune, potrivit Reuters.
În ceea ce privește legitimitatea alegerilor care s-au desfășurat în Belarus, liderul de la Kremlin a îndreptat un deget acuzator către Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului a OSCE, menționând că a existat invitația de a participa la ”controlul alegerilor”, numai că reprezentanții biroului nu au ajuns.
Vladimir Putin a declarat că nu îndoiește de corectitudinea alegerilor, motiv pentru care l-a și felicitat pe Aleksander Lukașenko pentru obținerea unui alt mandat.
”Autoritățile din Belarus au invitat Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului a OSCE să participe la controlul alegerilor. De ce nu au ajuns? Acest lucru lasă să se înțeleagă că o poziție asupra rezutatului alegerilor era deja pregătită. Iată de ce unii se pot îndoi de rezultate, cât despre mine, am toate motivele să nu mă îndoiesc de onestitatea absolută a acestora care se îndoiesc”, a declarat Vladimir Putin în interviul acordat canalului de televiziune Rusia 1.
”Iată de ce noi plecăm de la faptul că alegerile au avut loc. Noi le-am recunoscut legitimitatea. Am făcut-o imediat. După cum știți, i-am prezentat felicitările mele lui Alexander Lukașenko pentru că a câștigat alegerile. Asta e tot”, a adăugat președintele rus.
Da, Rusia pretinde că este ”partenerul strategic” al Belarusului, însă i-a amenințat în mod repetat independența, iar analiștii întreabă care sunt acțiunile concrete prin care Rusia a ajutat, de-a lungul timpului, Belarusul.
Acestea sunt semnele de întrebare-cheie la care Rusia a refuzat să răspundă, iar declarația lui Putin – potrivit căreia mercenarii arestați erau ”simpli muncitori” – nu face altceva decât să întrețină misterul.
În tot acest timp, în ”Rusia Albă” continuă protestele. Oamenii ieșiți în stradă, la Habarovsk – în estul îndepărtat al Rusiei -, i-au recomandat lui Vladimir Putin să… ”bea ceai”, aluzie evidentă la presupusa otrăvire a lui Aleksei Navalnîi, critic fervent al președintelui rus, aflat într-o situație medicală critică.
Aleksandr Lukașenko a împlinit, ieri, 66 de ani, iar ”aliatul strategic” nu a uitat să îi transmită un mesaj de felicitare.
Lukașenko și Putin s-au întreținut, telefonic, iar… colaborarea frățească a fost, din nou, subiectul principal. Mai mult, cei doi lideri au convenit să se întâlnească, la Moscova, pentru discuții mai ample, cu atât mai mult cât Rusia s-a angajat să ofere chiar și sprijin militar pentru Belarus, în cazul în care Lukașenko se va considera ”depășit de evenimente”, în urma protestelor prin care opoziția îi cere demisia, și va solicita sprijin.
Vladimir Putin a mutat rapid și a înființat, de altfel, o ”unitate de forță a poliției în rezervă”, pregătită să acționeze în Belarus dacă situația o va impune.