Părinții și profesorii vor afla doar cu patru zile înainte de începerea școlii dacă elevii vor face cursuri în sălile de clasă, online sau jumătate de program la școală, iar restul acasă. În rest, există un set de reguli care trebuie respectate de elevi și profesori: mască de protecție în sala de clară, separatoare de plexiglas la bănci în sălile aglomerate. Câteva dintre măsuri le dau de cap cadrelor didactice: pauzele dintre ore vor fi de 5 minute, numai pentru schimbarea claselor, iar orele vor fi de 55 de minute.
Profesorii și elevii acuză că s-a creat un haos, iar dacă autoritățile nu vin cu măsuri clare, anul școlar care urmează va fi unul pierdut.Roxana Zanea, profesoară de limba română și limba franceză la Colegiul Național Octav Onicescu din Capitală, a declarat pentru GÂNDUL.ro că elevii așteaptă să se întoarcă în bănci, însă dacă nu vor exista niște măsuri clare, în cel mult o lună de zile, se va crea un haos general.
„Legat de pauza din 5 minute e destul de greu să ajungi dintr-o clădire în alta. Cum ajungi dintr-o parte în alta ca să te cablezi și să te conectezi din nou? Dacă se va ține cont de scenariul galben, sistemul hibrid, este o iluzie. Nu va fi niciodată realizată asta. Nouă ne-au implementat o platformă online. Într-o lună se va crea haos. Sunt clase de 28-30 de copii. Cei mari nu mai vor să asculte, așa că e foarte complicat să le spui în acele 5 minute să nu iasă afară din clasă. Cât privește predatul cu mască, o limba străină trebuie verbalizată, nu e suficient să scrii pe tablă și să vadă un fimuleț. Și cu viziera era complicat. La cei mici este dificil, iar cei mari cu siguranță vor refuza”, spune profesoara Zanea.
Elevii cei mai îngrijorați sunt cei din clasele a XI-a și a XII-a, iar rata de promovare a examenului de Bacalaureat este cea mai mică din ultimii șase ani.
Anul acesta au fost doar câteva note de zece la liceul la care predau. Mediile de promovare slăbuțe, în jur de 9,60, când în general scoteam 9, 90. Și mulți la marja de 6-7. În general, în luna aprilie începeam pregătirile pentru BAC, iar fix atunci li s-a dat stingerea. O temă care ți se dă pe calculator îți ia mai mult de făcut decât dintr-un manual. Școala online nu se face de azi pe mâine. Ar trebui să iei o generație de la clasa a V-a până la XII-a și să o pregătești pentru a crea un sistem alternativ. Nu îi poți crea unui copil un destin pe baza acestor note. Nu acum. La noi pixul și caietul este esențial. Nu suntem nici Franța, nici Marea Britanie. Învățământul online nu ar trebui cuantificat prin note”, spune Roxana Zanea.
Cât privește manualele digitale, Roxana Zanea spune că foarte multe dintre cadrele didactice își printează manualele.
Și copiii și părinții simt nevoia să le printeze. Suntem o generație a lucrurile concret: hârtie, manual. O soluție corectă era să începem la 1 octombrie cu studenții, iar noi profesorii împreună cu câte cinci copii și cinci părinți să fi făcut niște traininguri. Și nu de la 1 septembrie, ci de la 1 august. Îmi spui că trebuie să aranjez toată școala în cinci minute, iar copilul în trei ore să treacă prin 4-5 materii. Sunt părinți care mi-au spus că își vor trimite copiii la lecții particulare. Pentru că nu au făcut față. Examenele contează pentru acești copii. Poate el putea să facă de nota 10 și acum are 7”, mai spune profesoara.
Profesorii spun că încă nu s-au făcut comenzile de manuale și nu știu cum să structureze orarul: „Nimeni nu știe nimic. Prioritatea conform metodologiei sunt elevii. Eu mi-am luat un laptop cu toate cele necesare.Atunci a fost o situație de urgență. Însă s-a văzut din mai că situația se ducea în jos. Se știa ce infrastructură avem. Nu mai zic de provincie. Avem 1000 de elevi. Cum îi distanțezi? Nu ai unde. Vom face probabil ca la restaurante. O bancă da, una nu”, mai spune profesoara.
Iulian Cristache, președintele Federației Asociațiilor de Părinți din România, a declarat pentru GÂNDUL.RO că decizia de a începe școala pe data de 14 septembrie este una normală și că cel mai important este să ne adaptăm la condițiile actuale. „Nu avem garanția că virusul dispare pentru o lună sau două. Nu știm deocamdată. Este clar că vom avea și compromisuri. Nimeni nu poate garanta că întoarcea la școală nu va duce la contaminări”, explică Iulian Cristache.
În același timp timp, Iulian Cristache atrage atenția și subliniază că coercitația tuturor elevilor de a se întoarce la școală nu este nici pe departe cea mai bună soluție, deoarece s-ar putea ajunge la procese între părinți și școală.: „Ministerul Educației va face o mare greșeală dacă îi va obliga pe părinți să-și trimită copiii la școală” .
Anul școlar 2020 – 2021 începe în 14 septembrie, fiind luate în calcul trei scenarii – roșu, galben și verde – în funcție de situația epidemiologică din fiecare județ.
Acest scenariu este varianta cea mai optimistă, cea în care mai puţin de o persoană la mia de locuitori este depistată cu COVID-19, în ultimele 14 zile.Potrivit preşedintelui Klaus Iohannis, Capitala se află în acest scenariu, ceea ce înseamnă că elevii din Bucureşti vor putea merge la şcoală..
Scenariul galben, cel privind un risc mediu, presupune între 1 şi 3 persoane detectate pozitiv cu noul coronavirus la mia de locuitori, în ultimele 14 zile.În acest caz, prioritate să meargă la şcoală vor avea preşcolarii, elevii din clasele 0-4, dar şi elevii din anii terminali. Restul claselor vor face ore online, însă vor merge şi la şcoală, prin rotaţie.
Scenariul roșu, considerat de avarie, înseamnă că într-o localitate sunt mai mult de trei persoane depistate pozitiv la mia de locuitori în ultimele 14 zile.În acest caz, şcoala se închide de tot, iar orele se vor face online.
Scenariile se vor actualiza permanent, în funcție de situația epidemiologică locală. Pentru fiecare judeţ, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea şcolii și a Inspectoratului Școlar, va decide dacă elevii vor merge la şcoală sau vor învăţa online