Incidente grave au avut loc miercuri noapte în Sofia. Capitala Sofiei s-a transformat pentru câteva ceasuri în câmp de luptă, cu protestatari furioși și jandarmi nemiloși, scene de „street fight” fiind transmise în direct de televiziunile locale. Joi, într-o declarație oficială, premierul Boiko Borisov a anunțat că rămâne în funcție, în pofida presiunii poporului!
Bulgarii protestează de aproape două luni, dar miercuri noapte a fost pentru prima dată când s-au înregistrat incidente atât de grave, relatează Radio Europa Liberă. Cu toate acestea, primul-ministru conservator Boiko Borisov s-a grăbit să precizeze că nu are de gând să-și prezinte demisia, așa cum vor manifestanții.
„În urma exceselor de miercuri, nu vom demisiona, pentru că asta ar însemna că orice guvern ar trebui să cedeze presiunii bătăuşilor”, a reacționat în Parlamentul de la Sofia un responsabil al GERB, partidul aflat la putere.
Potrivit raportului oficial al Poliţiei, 126 de persoane (62 aflate pe lista neagră a oamenilor legii) au fost arestate, iar 80 de poliţişti au ajuns la spital cu diferite răni. Ca să-i disperseze pe manifestanți, jandarmii și polițiștii au folosit spray cu piper „într-un mod fără precedent”, după cum a remarcat MAI-ul bulgar.
Un fotograf AFP a relatat că unii dintre protestatari au fost înconjuraţi şi bătuţi de forțele de ordine. „Aceste ciocniri permit Guvernului Borisov să marcheze un punct faţă de opinia publică”, a comentat politologul Dimităr Ganev la televiziunea bulgară.
„Pragul intolerabilului a fost trecut. Am ridicat blocajele deoarece elementele criminale au depozitat materiale periculoase, inclusiv cocteiluri Molotov”, a reacționat, joi, în faţa jurnaliştilor, șeful Poliţiei din Sofia, Gheorghi Hadjiev. „Unii protestatari, inclusiv suporteri ultras ai echipelor de fotbal, au agresat brutal oamenii de ordine. Au atacat cu mijloace pirotehnice, bombe artizanale şi pietre de pavaj”, a adăugat el.
Mişcarea de protest din Bulgaria a luat o întorsătură violentă după ce Executivul a obţinut, miercuri, aprobarea Parlamentului pentru a lansa un proiect controversat de reformare a Constituţiei. Proiectul a fost interpretat de unii ca o manevră ce permite prim-ministrului să rămână la putere până la sfârşitul mandatului, în 2021.